Evaluaţi acest articol
(11 voturi)
5 comentarii

Locuitorii comunei din nordul judeţului vor sărbători în această lună Centenarul Marii Uniri la Palatul Chrissoveloni. Din păcate, clădirile-monument ale palatului au ajuns ruină, doar un miracol mai putându-le salva. Sau un parteneriat public-privat.

Palatul Chrissoveloni... Un loc pentru care până şi fotografiile plâng, atunci când aşezi, alături de imaginile de epocă, având-o pe Regina Maria în prim-plan sau pe membrii uneia dintre cele mai bogate familii ale acelor vremuri, fotografiile cu ruinele actuale, cu pereţi gata să cadă şi cu şemineele zidite de comunişti pentru că ar fi fost prea... burgheze.
De-a lungul anilor, figuri celebre ale istoriei României s-au perindat pe la conacul de la Ghidigeni, acolo unde a fost construit primul teren acoperit de tenis de câmp din Europa, dar şi o pistă de popice. Una dintre cele mai mari personalităţi care au vizitat conacul Chrissoveloni a fost Regele Ferdinand, a cărui soţie, Regina Maria, era bună prietenă cu Sybille Chrissoveloni. De altfel, aceasta şi-a lăsat şi copiii în grija familiei Chrissoveloni pe durata Primului Război Mondial. Palatul a trecut prin multe transformări. A fost spital de campanie în primul război mondial, dar a fost şi orfelinat, până spre jumătatea anilor '90. „Am fost, până în 2002, administrator al căminului de copii care a funcţionat în incinta conacului. Era întreţinut atunci, pentru că, dacă se strica ceva, reparam, nu lăsam să se degradeze mai tare. Din 2002, însă, de când a fost retrocedat proprietarilor de drept, moştenitorilor familiei Chrissoveloni, clădirea a fost abandonată. Şi e păcat! Se putea face muzeu aici, se puteau atrage turişti. Este, totuşi, clădirea în care Regele Ferdinand venea să se relaxeze, e clădirea care a avut primul teren de tenis acoperit din România şi e un domeniu imens, o proprietate pe care nu o poţi savura într-o singură zi”, ne-a spus Eugen Tăbăcaru.
Reabilitarea domeniului Chrissoveloni de la Ghidigeni ar costa, conform unor estimări, peste un milion de euro, o sumă mult prea mare pentru actualele posibilităţi financiare ale moştenitorilor. S-ar putea încerca un parteneriat public-privat, între aceştia şi primărie, dar situaţia moştenirii este încă destul de încurcată. „Clădirea e robustă, făcută din cărămidă foarte bine arsă. Structura, jos, până la cota zero, are la distanţe egale pusă şină de cale ferată. A fost făcută cu simţ de răspundere. Dar, dacă nu se intervine în maximum cinci ani, degradarea avansează prea tare şi n-o să mai aibă ce să facă”, afirmă primarul.
În aceste condiţii, comunitatea din Ghidigeni se bucură de faimosul conac atât cât mai poate. Pe 21 mai, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, când comuna va sărbători şi Centenarul Marii Uniri, o parte a spectacolului se va desfăşura pe esplanada palatului. Elevii şcolii din Ghidigeni vor pregăti o scenetă de epocă, va fi şi o expoziţie, organizată cu sprijinul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, va avea loc şi un spectacol muzical. Săptămâna trecută, la data vizitei noastre, Primăria începuse deja pregătirile. Se curăţau aleile de acces şi se văruiau rigolele, urmau să fie instalate luminiţe – totul pentru spectacolul de la Palat. Se speră ca, tot pe 21 mai, să poată fi sfinţit şi centrul multifuncţional construit în parteneriat cu biserica ce poartă, şi ea, hramul Sfinţilor Împăraţi. Nu vor lipsi, desigur, slujba de pomenire a eroilor locului căzuţi pe frontul Primului Război Mondial, oficiată la monumentul din satul Ghidigeni, şi nici depunerea de coroane.
Cu o zi înainte, pe 20 mai, se va sărbători hramul comunei, eveniment decalat tocmai pentru a face loc şi Centenarului. Vor fi premiate, cu câte 500 de lei, şi cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, tot mai puţine, din păcate, de la an la an.

Un conac de epocă foarte... modern!

Bancheri aristocraţi, Chrissovelonii au cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat, în anul 1879, domeniul de la Ghidigeni, locul unde crema societăţii româneşti de la început de secol XX va veni la petreceri sau relaxare. Conacul era dotat cu cele mai moderne realizări ale vremii: centrală termică și încălzire cu calorifere, încălzire prin pardoseală, refugii secrete, pistă de bowling, teren de tenis acoperit. Aici obişnuiau să vină adesea şi Regele Ferdinand şi Regina Maria.

Urmaşii bizantinilor

Familia Chrissoveloni e o familie de origine greacă, cu rădăcini istorice medievale. Conform emigrantul.it, numele vine la îndeletnicirea strămoșului lor, care cosea cu fir de aur veșmintele împăratului bizantin la Constantinopol – „hrissoveloni”, care în limba greacă înseamnă „ac de aur”. În anul 1848, familia se regăsește la Galați, unde Zanni M. Chrissoveloni  înființează o subsidiară a firmei lui din Constantinopol. Compania se ocupa cu comerțul de cereale, cherestea şi alte materii prime româneşti în porturile Mării Negre, ale Mediteranei şi  ale Dunării. Ulterior, familia decide să investească şi în alte afaceri, una dintre ele fiind Banca Chrissoveloni, una din cele mai puternice din perioada interbelică, cu filiale în toată lumea. Aceasta şi-a dus activitatea neîntrerupt timp de 100 de ani, până când, în 1948, a fost lichidată de regimul comunist.

Citit 4365 ori Ultima modificare Marți, 01 Mai 2018 18:42

5 comentarii

  • postat de Chrissoveloni Ion Nicolae Vineri, 11 Mai 2018 16:25 109.101.234.*** Link la comentariu
    0
    1

    Multumim dnei. Gudana pentru contributia dansei si dorim sa corectam comentraiul nostru anterior prin a adauga: cinciZECI ani de comunism!

    Raportează
  • postat de mihaela gudana Vineri, 11 Mai 2018 13:24 89.121.158.*** Link la comentariu
    0
    2

    Nobletea familiei Chrissoveloni isi spune cuvântul asa cum se intampla de atâtea zeci de ani încoace. Sunt Mihaela Gudană, bibliotecar si locuitor al comunei mele dintotdeauna. Istoria localității noastre este deosebită, prezentată la Conferinte Nationale ale bibliotecarilor din Romania, oferită ca model de studiu si lucru altor localități. Ca bibliotecar, am scris despre comuna mea, despre familia Chrissoveloni datorită careia ne-am dezvoltat industrial, economic si social de-a lungul timpului. Palatul este degradat, precum o casa nelocuita, dar după revendicare familia nu a abandonat niciodată aceasta proprietate a familiei care păstrează atâtea amintiri si o istorie minunată despre care am scris mai sus. Familia este dispusă de la bun inceput să se dea o utilitate aceste impozante clădiri, s-au depus câteva proiecte în acest sens si se va continua actiunea de promovare si depunere de proiecte pentru restaurare si punere in folosinta a unui palat precum cel de la Ghidigeni, vizitat de Regina Maria si Regele Ferdinand al Romaniei.
    Multumim domnule Chrissoveloni!

    Raportează
  • postat de Chrissoveloni Ion Nicolae Vineri, 11 Mai 2018 11:08 109.101.234.*** Link la comentariu
    0
    2

    Sunt Chrissoveloni Ion Nicolae (Jean) care împreună cu surorile mele, Sybille Manou, Elena Averoff și Irina Tsatsou, suntem moștenitorii palatului de la Ghidigeni cumpărat în 1879 de la dl. Dimitrie Mavrocordatu și completamente reconstruit de străbunicul nostru, Nicolae (Nikolas) Chrissoveloni; este destul de incredibil cum această clădire care a trecut prin două războaie mondiale, un incendiu de amploare, numeroase cutremure și aproximativ cinci ani de comunism este încă în ”viață” și de fapt se comportă foarte bine în deplină concordanță cu planurile noastre.
    În momentul în care am fost puși în posesia acestui palat, am procedat numaidecât să angajăm pază cu câini de rasă 24h/7 zile, un manager de proprietate, am efectuat un studiu pentru structură și fundații, am procedat la un proiect de consolidare plus la refacerea completă a acoperișului; fără a calcula cheltuielile zilnice, investiția a fost în jur de jumătate de milion de RONI.
    În tot acest timp am angajat consultanți și am completat studii de fezabilitate pentru două proiecte, care din nefericire, nu s-au realizat.
    Sponsorizăm fiecare vară o tabără de vacanță organizată de dra. Irina Gudană, studentă în anul 6 la Facultatea de Arhitectură, născută și crescută la Ghidigeni, și eram în procesul de a finaliza protecția clădirii contra umidității și a apei de a se infiltra în fundație, când fără nici un rost am fost opriți de Monumentele istorice de la Galați.
    Suntem în legătură continuă cu dl. Primar Eugen Tăbăcaru și avem suportul deplin al comunei, care recunoaște contribuția familiei noastre de a cursul celor cinci generații.
    Nu cred că remarca:”clădirea a fost abandonată” are un loc pentru această situație.

    Raportează
  • postat de IC Joi, 03 Mai 2018 06:28 5.13.209.*** Link la comentariu
    1
    4

    Dupa ce treci de Nadlac ,sau ,in unele cazuri ,chiar de Carpati , poti observa modul in care sunt conservate si ingrijite astfel de monumente istorice si de arhitectura.Tarile situate dincolo de cortina de fier ,trasa de blestematul de regim comunist , au stiut si stiu sa protejeze si sa valorifice astfel de locatii si chiar sa le faca rentabile. Am vizitat cateva din castelele din Danemarca ,unele chiar modeste ,la fiecare ,in cele cateva ore cat am stat ,am constata ca sunt vizitate de sute de turisti iar numarul lor inmultit cu 5-20euro/pers aducea un venit zilnic de cateva sute si chiar mii de euro . Nu mai povestesc de ceea ce am vazut in Franta ,Germania sau Austria. De ce oare la ei se poate si la noi se distruge totul ...poate raspunsul vine de la ... mancrutizarea oamenilor de catre blestematul de comunism .....

    Raportează
  • postat de marius laurian Miercuri, 02 Mai 2018 19:27 89.137.169.*** Link la comentariu
    1
    4

    multumesc multe pentru cei care face ceva pentru palatu de la ghidigeni

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro