La zece ani după ce hidrocentrala din comuna vecină, Movileni, a fost dată în folosinţă, Cosmeştiul încă mai visează la un baraj care să îl ferească de nenorociri precum acelea care l-au lovit în 2005. Între timp, se lucrează ca zeci de case construite pe buza unor maluri care se pot prăbuşi oricând, dar şi o porţiune importantă de DN 24 să fie ferite de pericolul surpării.
Cosmeştiul nu a fost tocmai norocos când a venit vorba de măsuri de prevenţie nici chiar în al 13-lea ceas, după de stihiile au lovit crunt comunitatea sub forma unor inundaţii cum nu se mai văzuseră în Galaţi. Viiturile puternice din 2005 au readus în discuţie construirea unor baraje la Cosmeşti şi Movileni, dar pârghiile politice şi cele financiare nu au funcţionat în aceeaşi direcţie şi iată că ultimele demersuri, iniţiate în 2010, sub forma deschiderii unui şantier, au rămas fără finalizare. Pentru Cosmeşti, căci la Movileni, comuna vecină, hidrocentrala s-a putut realiza şi da în funcţiune încă din 2008. 140 de milioane de euro ar fi fost suma alocată pentru realizarea investiţiei, care ar fi trebuit să se materializeze în circa trei ani. Nici în anii următori, când Guvernul anunţa că va trece la exproprierea a zeci de suprafeţe de teren pentru începerea lucrărilor, treburile nu au mers, iar proiectul a fost abandonat. Până de curând, susţine primarul Ion Tuchiluş, "martor" la toate tentativele din ultimele trei mandate de punere pe picioare a proiectului.
"Am luat legătura cu demnitarii din judeţ privind redeschiderea lucrărilor de la barajul de la Cosmeşti. Încercăm a treia oară să reluăm proiectul. S-ar folosi forţa de muncă din comună şi din localităţile limitrofe. Ultima dată s-a sistat proiectul din lipsă de fonduri", argumentează primarul.
Iniţial, hidrocentrala Cosmeşti fusese proiectată pentru o putere instalată de 41,8 MW, echipată cu două turbine Kaplan de 20,9 MW; debit instalat 396 mc/s şi o producţie anuală (an mediu hidrologic) între 200-240 GWh, în funcţie de volumul de apă utilizat pentru irigaţii. Barajul de tip stăvilar este dimensionat la clasa a III-a de importanţă, fiind echipat cu cinci stavile segment (16x10 metri), ce pot evacua un debit de viitură de 4.630 mc/s. Rămâne de văzut dacă planul de reluare a proiectului se va concretiza într-un viitor apropiat sau barajul, atât de necesar localităţii, va rămâne la stadiul de eternă promisiune electorală.
Sat prins între ape şi pereţi de pământ
Este voba de satul Ismail, situat în curba DN 24, spre Cosmeşti Vale. Acolo, riscul de eroziune este imens, la fel ca şi în localitatea vecină, lovită de inundaţii în urmă cu 13 ani. Digurile sunt o prioritate "zero", la fel ca şi malurile care s-ar putea prăbuşi oricând, trăgând cu ele casele.
"Am făcut demersuri la Apele Române, împreună cu conducerea judeţului, Prefectura şi Consiliul Judeţean, pentru a implementa cele două diguri de pe malul drept, în satul Cosmeşti Vale, unde eroziunea este puternică şi dincolo, pe malul stâng, care protejează satul Ismail. Trebuie să obţinem finanţare. În ceea ce priveşte taluzul de pe DN 24, care avea probleme cu alunecările, s-a implementat acum un proiect de către cei de la CNADNR, care este în lucru. Se va face atât taluzul pe partea stângă, cât şi pe partea dreaptă. Necesită consolidări masive", conchide primarul Tuchiluş.
