Evaluaţi acest articol
(20 voturi)
1 comentariu

Amplasată într-o zonă cu un potenţial geografic extraordinar, micuţa comuna Vlădeşti sucombă de o zi la alta. Oamenii, puţini şi săraci, se împuţinează pe zi ce trece, iar cei care le vin din urmă nu sunt dornici să ducă mai departe moştenirea. Zeci de gospodării au devenit ruine pe malul Prutului, cei care au rămas chinuindu-se să-şi ducă zilele într-un minim de civilizaţie.

Ar fi nedrept, poate, să spunem, că Vlădeştiul este locul unde curge lapte şi miere şi doar nerecunoscătorii nu vor să audă de el, să îl populeze şi să îl facă să prospere, după principiul omului care sfinţeşte locul. Comuna este săracă şi asta se poate vedea de la intrare, odată cu pancarda atinsă de rugină care te anunţă că ai intrat în Vlădeşti - patria crapului, situată pe o coastă de deal care, în alte condiţii, ar face ca aşezarea să fie una de basm. Şi în stânga, şi în dreapta drumului naţional care străbate cele două sate componente, Vlădeşti şi Brăneşti, se pot vedea semnele sărăciei specifice de altfel părţii de est a judeţului; multe gospodării modeste şi mai multe părăsite, în spatele gardurilor năpădite de uscături. Şoseaua principală ar putea avea o calitate mult mai bună, la fel ca toată infrastructura "la vedere". Noroc cu o parte a uliţelor, o parte dintre ele recent asfaltate şi "dăruite" cu borduri şi şanţuri, care nu le mai pun beţe în roate sătenilor care vor să urce dealul, sau să coboare prin noroaie şi hârtoape, la picior, cu căruţele sau, mai rar, cu maşinile. "Avem un proiect prin PNDL de asfaltare a patru kilometri de uliţe, dar deocamdată a fost sistat. Dacă reuşim să le terminăm, avem 90 la sută din străzi cu asfalt. Poate dacă anul acesta vor rămâne bani la buget, vom face trotuare şi rigole la Brăneşti", ne spune, cu speranţă, edilul Eracli Drujescu. 

Munca, doar pentru supravieţuire

Cosmetizarea drumurilor este însă ultima problemă a oamenilor rămaşi în Vlădeşti. Campioni, în urmă cu nici doi ani, la ajutoare sociale, au mai reuşit, cu chiu cu vai, să plece la muncă, găsirea unei slujbe fiiind, pentru mulţi, rezultatul "împinsului de la spate" de la Primărie. "Acum doi ani aveam 400 de beneficiari de venit minim garantat, acum am rămas cu 130, în 64 de dosare. I-am obligat să meargă la muncă, recent, 18 foşti beneficiari s-au angajat în construcţii şi la şantierul naval, dar lumea tot săracă este. Mulţi nu au o pasăre sau un porc în curte. Şi ştiţi de ce? Pentru că nu au câteva sute de lei ca să cumpere purcelul!", ne explică primarul din Vlădeşti. În aceste condiţii este inutil de sperat că oamenii din Vlădeşti, chiar şi aceia care au un serviciu, un ajutor social ori muncesc cu ziua să prospere cu adevărat şi să-i atragă, prin exemplul lor, şi pe alţii să revină sau măcar să îşi clădească o casă de vară pe vatra moştenită de la părinţi sau bunici. 

Abandon pe ordinea de zi

 Este cuvântul care îţi vine cel mai des în minte la o simplă traversare a comunei. Case care abia mai stau în picioare, unele ajunse la stadiul de veritabile ruine, îţi arată că acolo au trăit, până mai demult, sau până mai recent, în funcţie de gradul de degradare, nişte oameni. Care s-au dus, iar din urma lor nu a mai venit nimeni, dacă nu să locuiască, măcar să pună la pământ locuinţele dărăpănate de chirpici, să smulgă o buruiană, să îngrijească un gard. Este priveliştea care te întâmpină tot mai des în Vlădeşti, iar datele seci de la Statistică justifică realitatea din teren. În 2019, au murit 28 de oameni, doar opt cupluri s-au căsătorit şi a fost înregistrată o singură naştere. Ruinarea demografică şi imobiliară din Vlădeşti este un fenomen greu de controlat şi mai greu de stopat pentru autorităţile locale, legate de mâni şi de picioare când vine vorba de clarificarea situaţiei gospodăriilor rămase fără stăpâni. 
"Casele abandonate sunt ale oamenilor care au murit şi ai căror moştenitori nu dau atenţie şi importanţă dezbaterii succesiunii. Notarii nu vor să declanşeze din oficiu procedura de dezbatere succesorală, pentru că asta înseamnă bani. Să-i declarăm insolvabili nu se cade, pentru că e posibil ca la un moment dat cineva să apară. Ar mai rămâne o variantă, nu ştiu în ce măsură e posibilă, în baza Codului Civil, să fie trecute în patrimoniul Primăriei şi abia atunci să fie valorificate. Dar trebuie văzut temeiul juridic, pentru că vorba de dreptul de proprietate", ne explică Camelia Moise, contabil în cadrul Serviciului Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Vlădeşti. Problema, dincolo de aspectele teoretice, îşi arată colţii şi în practică. Succesorii, atât cât apar sau pot fi identificaţi, nu pot fi obligaţi să plătească impozitele şi cu atât mai puţin să îşi îngrijească moştenirile câtă vreme nu au, legal, calitatea de...moştenitori! "E o situaţie în care am identificat moştenitorul, care mi-a zis că dacă îi fac titlu executoriu pe numele lui, se duce şi îl contestă. Este fiul decedatului, nu a dezbătut succesiunea şi oficial nu este moştenitor, neavând certificat. În felul acesta nu îi poţi obliga să achite datoriile. În fiecare an se nasc datorii noi", completează reprezentanta Primăriei. 

Şi totuşi...vin străinii!

Cu o infrastructură care mai are mult până să fie la standarde de 2020, fără canalizare, dar cu apă curentă, presărată de ruine şi mustind de sărăcie, fără perspectiva de a se angaja în comună ori prin împrejurimi pe la vreun investitor privat, totuşi Vlădeştiul este atractiv! Pentru străini, respectiv basarabenii care vor să aibă acte de România, unii dintre ei chiar locuind în comună. Oficial, numărul cetăţenilor străini care au mutaţie în Vlădeşti este în jur de 300, conform statisticilor Primăriei, având drept de şedere. Nu ştim dacă toţi locuiesc efectiv în comună, dar cele mai "conştiincioase" sunt moldovencele, 14 basarabence dând traiul de peste Prut pe cel de la Vlădeşti, unde s-au căsătorit cu localnici şi au făcut, fiecare după posibilităţi, unul, doi sau trei copii.

Canalizarea aşteaptă bani, iar apa, apometre

Micuţa comună care numără 2.300 de suflete adunate în două sate nu stă excelent la capitolul utilităţi, prezenţa acestora în comunitate fiind cam direct proporţională cu nivelul de trai al celor care o populează. Apa curentă, prezentă, potrivit primarului Eracli Drujescu în toată comuna, este gestionată de operatorul Apă-Canal, dar raportul dintre consum şi plăţi lasă mult de dorit. "Se fură masiv apă, aşa că urmează să instalăm apometrele electronice şi poate nu vor mai fi pierderi aşa mari", speră edilul din Vlădeşti. În ce priveşte a doua componentă semnificativă a reţelei de utiităţi, canalizarea, aceasta este un vis frumos şi atât. Bani, circa 300.000 de lei necesari implementării proiectului, nu sunt, iar demersurile, făcute cel puţin anul trecut la foc automat, au rămas, deocamdată, fără ecou. "Am făcut patru solicitări la CJ pentru fonduri doar anul trecut, iar luna aceasta am mai făcut una", argumentează edilul eforturile de aducere, şi în  comuna de frontieră, a unei utilităţi care în alte locuri are deja vechime şi le conferă contribuabililor posibilitatea unui trai ca la oraş.

Copiii din Brăneşti, mutaţi la Vlădeşti

Este vorba despre cei câţiva preşcolari care mai învaţă, în prezent, la grădiniţa din satul component al comunei şi care, în viitorul apropiat, vor fi transferaţi la grădiniţa din Vlădeşti. Acest edificiu este în curs de reabilitare printr-o cofinanţare GAL-Consiliul Local Vlădeşti şi va fi, susţine primarul Drujescu, o capodoperă care îi va reuni în condiţii excelente pe toţi preşcolarii din comună. "Deocamdată am făcut toaletele în interior, erau afară, nu era bine. Urmează să ne ocupăm de tot ce înseamnă consolidare, amenajare, dotare, încălzire", explică primarul din Vlădeşti.

Peste o sută de localnici vor primi pământ

Conform datelor din Registrul Agricol al Primăriei Vlădeşti, 105 localnici sunt proprietari de pământ doar pe hârtie. Oamenii plătesc impozite de ani de zile, dar nu au suprafeţele pe care să le lucreze sau să le dea în arendă. Acest lucru ar putea să se schimbe, în sfârşit, în cursul acestui an, promite primarul Eracli Drujescu, care recunoaşte că nu îi va putea mulţumi pe toţi cu pământ în baltă. "Avem 92 de hectare lipsă la 105 persoane, la care nu a ajuns pământul. Am făcut mai multe adrese la Agenţia Domeniilor Statului. Aşteptăm să se facă sistematicul, poate reuşim să mai găsim ceva pământ. În general lumea e mulţumită de cum am împărţit pământul. Mulţi au dat la arendaşi, alţii, care au prin baltă îşi mai pun pentru ei câte un hectar de porumb sau lucernă. Şi arendaşii şi toţi care vor să cumpere pământ bun, caută în baltă. E şi mai scump. Pentru cei pentru care nu se va găsi în baltă, am nişte păşune mai bună, peste 400 de hectare şi de acolo am putea să acoperim diferenţa", susţine edilul.

Vlădeştiul are nevoie de stomatolog

Comuna se poate lăuda cu un dispensar nou, proaspăt amenajat, cu cabinet stomatologic, centru de permanenţă şi farmacie alăturată. Numai că, din păcate, în afară de medicul de familie care vine trei zile pe săptămână, de asistenta medicală care este de găsit tot timpul în caz de nevoie şi de farmacistă, oamenii din Vlădeşti nu pot aspira şi la serviciile stomatologului. "A fost unul, dar şi-a luat scaunul şi a plecat. Nu vine nimeni, că e destul de departe şi de oraş şi nu e rentabil. Condiţii am creat, dar nu îi putem ţine cu forţa", explică primarul Drujescu.

Citit 18637 ori Ultima modificare Joi, 30 Ianuarie 2020 09:48

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.