Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" LUMINA URMĂTOARE (la mormântul poetului Ioanid Romanescu)

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" LUMINA URMĂTOARE (la mormântul poetului Ioanid Romanescu)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

ochi ne/ucişi ai nopţii poeţii sunt... şi au

retine să pătrundă - prin lacrimă - lumina,

şi - pentru visuri - leagăn ştiu să-mpletească... sau

deşertului din clipă să-i mângâie tulpina

culoare fără miros prin irisuri mai sorb

şi-o risipesc - ofrandă - îmbrăţişării caste

de fluturi fără aripi, descântecului orb -

şi-n murmure de-(a)mare de-a pururea (se) naşte

nu stau la întâmplare, (nu)-şi răzvrătesc vrun „eu”

în cremene, în iască, în pietre şi în plante -

se duc până-ntr-acolo, se-ntorc şi-ncep mereu

vremelnicii iubite, eternităţi bacante

în lungul apei vâsla privirilor înfig,

cum într-un Styx o creangă de mirt pentru fecioare -

înflăcărând balansul secundelor de frig,

o scaldă-(n) amintirea LUMINII URMĂTOARE

Citit 9698 ori Ultima modificare Joi, 01 Iulie 2021 22:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.