Despre performanțele Agrimat Matca s-a dus veste până la.... Bruxelles, la Parlamentul European. Așa că nu-i de mirare că, zilele trecute, europarlamentara Carmen Avram, din cadrul comisiei AGRI a instituției europene, a ținut să viziteze ferma gălățeană și să afle "la firul ierbii" care sunt problemele din agricultura locală.
Pentru ca imaginea să fie completă, la întâlnire au participat și fermierii din Galați și Bacău care s-au unit în cadrul Cooperativei Agricole Agrolact Moldova și au făcut pasul spre procesarea laptelui, printr-o fabrică de profil, la Sascut, dar și alți fermieri gălățeni, furnizori de inputuri pentru agricultură și chiar reprezentanți din administrația locală.
În materie de zootehnie, Agrimat este o fermă de elită - 1.700 de capete de vaci, din care 896 la muls, cu o producție medie de 38 litri/cap de vacă pe zi! Vacile din rasa Holstein sunt ținute "în puf": furaje de calitate, sisteme automate de curățare, spălare, mulgere, grijă pentru a nu "stresa" animalele mai ceva ca la spa! Merită să vii tocmai de la Parlamentul European pentru a vedea așa ceva!
"E o fermă de talie europeană, care poate concura în orice moment cu o fermă foarte prosperă din Occident și o poate chiar depăși. Mi se par extraordinare îmbunătățirile aduse pentru bunăstarea animalelor. În viitor va fi și un sprijin financiar pentru fermieri în această direcție, dar aici condițiile sunt deja la un nivel foarte, foarte înalt. Am văzut în România destule ferme care se ridică la așteptările UE, dar aceasta este deja una dintre cele mai moderne și mai bine dotate, e un model în domeniu", a declarat europarlamentara Carmen Avram.
Asta ar fi partea frumoasă a lucrurilor, pentru că producătorii de lapte au și ei ofurile lor. Una dintre probleme e... "la raft". "Pe lanțul acesta, de la «fermă la furculiță» sunt trei entități mari: producătorii de lapte, procesatorii și retailerii. Cam jumătate din valoare adăugată este în zona aceasta - producători de lapte, procesatori, mai mult procesatorii. Iar jumătatea cealaltă este în zona retailerilor", ne explică Gavrilă Tuchiluș.
Dar lucrurile depind de lege și mai ales de cum este ea aplicată. Legea 321/2009, de exemplu, prevede că supermarketurile ar trebui să vândă măcar 50 la sută din alimente de la producătorii locali sau regionali. Fermierii spun că nu se respectă, că importurile masive iau, de fapt, grosul pieței.
Mai este și Legea 182/2020 prin care se reglementează conținutul de acizi grași trans (AGT) în produsele alimentare care spune, printre altele, că un operator nu poate introduce mai mult de 2 la sută AGT (ex: grăsimi vegetale hidrogenate - n.r.). Șmecheria e că unii procesatori adaugă în lapte grăsimi vegetale hidrogenate, care sunt mai stabile, produsul ține mai mult la raft și poate fi scos și la un preț mai mic decât laptele doar... din lapte.
"În doi ani, nici măcar un agent nu a fost găsit că avea în lapte mai mult de 2 la sută grăsimi vegetale în lapte! Că problema e cu analizele. În România, singura instituție care se ocupă cu siguranța alimentară este ANSVA. Păi, ca să faci aceste analize trebuie să ai laboratoare și oameni pregătiți să lucreze în aceste laboratoare. Noi nu avem nici una, nici alta, multinaționalele știu asta, iar amenzile, chiar dacă s-ar ajunge până acolo, sunt modice!", ne spune, la rândul său, Ion Chiriac, fermier din Bacău.
Nu în ultimul rând, mai e și Legea 307/2022 - ”Legea laptelui”, conform căreia, la raft, produsele autentice din lapte trebuie să fie expuse separat de cele ”pe bază de lapte” și cu adaos de grăsimi, însă această reglementare a rămas doar pe hârtie.
"Știu că nu vă consolează cu absolut nimic, dar sectorul agricol este tratat asemănător, păstrând proporțiile, inclusiv în țări vest-europene...", a spus eurodeputata Carmen Avram, care a amintit că, în Franța, la inițiativa fermierilor, în urmă cu câțiva ani, s-a pornit o anchetă la adresa metodelor folosite de unii retaileri.
Ce e de făcut? Mai multă unitate și reprezentare, inclusiv la Bruxelles, pentru fermieri. Așa fac francezii, polonezii, italienii, spaniolii și nu întâmplător agricultura lor merge mai bine. Problema e că, în România, când se vorbește de unitate printre fermieri "se rupe filmul". Dar asta deja e o altă poveste.
