Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) plouă... ce vreme frumoasă!/ gata, ies singur din casă -
ceilalţi clevetesc la căldură,/ se uită pe geam şi înjură!
ies singur din casă şi caut/ rămase ecouri de flaut
şi zvon de tăceri catedrale/ rămase pe urmele tale!
plouă... şi tare îmi place/ s-ascult cirlilai prin băltoace,
cum pune pe rănile noastre/ lai!lai!... şi globule albastre!
şi tare îmi place aiurea/ să-mi strig şi să-mi caut securea
pe care-ntr-o seară nebună/ am dat s-o arunc până-n lună,
dar n-am nimerit-o... vezi bine/ cum luna se uită la mine
şi dă să mă ierte, să-mi spună/ că vrea să fugim împreună,
şi dau s-o sărut pe picioare,/ pe mâini şi pe tot ce mai are,
şi dau să-i mai cer înc-o dată/ o noapte cu tine la poartă,
să stăm până când, până unde/ se termină cele mărunte
şi-ncep cele-adânci şi înalte.../ adică, încep... celelalte! -
ce sfânt cirlilai, ce lumină/ aşteaptă la tine-n grădină! -
plouă - ce vreme frumoasă/ pe casă, în casă, sub casă (!)
