* Mai multe companii care dezvoltă afaceri în energia verde au fost interesate să investească aici, dar în final au făcut cale întoarsă * În acest an, Primăria funcţionează la cota de avarie * Guvernul a blocat investiţiile în comună, prin fondurile insuficiente alocate
Deşi situată în centrul judeţului, la doar 56 de kilometri de Galaţi şi 33 de kilometri de municipiul Tecuci, comuna Griviţa, o zonă pitorească, cochetă pe alocuri, nu se poate mândri că are „priză” la investitori.
Chiar dacă este o comună mică, cu o suprafaţă de doar 3.945 de hectare, din care 3.521 de hectare se află în extravilan, şi este populată de doar 3.818 de cetăţeni, localitatea are nevoie de dezvoltare şi de investiţii, iar oamenii, mai mult decât oricând, au nevoie de locuri de muncă. Traiul de zi cu zi nu este uşor nici la ţară, în ciuda faptului că mulţi dintre orăşeni au impresia că în rural sătenii se descurcă de minune cu ce cresc în bătătură.
Griviţenii nu au la ce uşă să bată pentru găsirea unui loc de muncă în propria localitate. După cum ne-a spus şi primarul Niţă Chebac, afaceri în comună desfăşoară doar trei societăţi agricole, care însă nu prea pot oferi contracte de muncă pe perioadă lungă sau nedeterminată şi se axează, în schimb, pe zilieri. „Este o societate care administrează în jur de 1.000 de hectare de teren agricol, luat în arendă, şi două societăţi mai mici, în jur de 100 de hectare, care pot oferi locuri de muncă. Oportunităţi nu sunt, ţinând cont că localitatea noastră nu este aşezată pe un drum judeţean sau naţional important”, ne-a spus edilul griviţenilor.
În urmă cu câţiva ani, câteva companii care investesc în energia verde au încercat să dezvolte la Griviţa afaceri cu turbine eoliene şi panouri fotovoltaice, dar niciunul dintre proiecte nu a şi fost finalizat. Motivul: „La noi, la Griviţa, s-a pus în posesie fragmentat, iar cei care au vrut să încheie contracte de concesiune trebuiau să discute cu cel puţin 10 proprietari, care, la rândul lor, mulţi nu aveau în regulă actele de moştenire, succesiune şi aşa mai departe. Şi au renunţat. Ei căutau suprafeţe mari de teren, şi pentru cale de acces, dar şi pentru suprafaţa de desfăşurare”, ne-a mărturisit primarul. Până de curând, în Griviţa a funcţionat un complex de creştere a porcilor, „care a creat patru-cinci locuri de muncă”, ne-a povestit primarul, însă a intrat în faliment. „În rest, avem crescători de animale, cultivatori de legume. Singura realitate palpabilă este agricultura”, ne-a spus edilul, care a precizat, totuşi, că sunt şi cetăţeni care au fost cooptaţi de constructorii Tancrad şi Vega.
Fără bani de investiţii în acest an
În lipsa unor afaceri dezvoltate în localitate, care să genereze venituri substanţiale la bugetul local, Primăria se bazează, în mare parte, pe finanţele alocate de Guvern. În acest an, însă, Executivul le-a dat lovitura de graţie autorităţilor! În ciuda promisiunilor, sumele alocate comunei Griviţa sunt insuficiente pentru a pune pe picioare o serie de proiecte de investiţii. Primarul Niţă Chebac ne-a spus că unitatea administrativ-teritorială va funcţiona în regim de avarie. „Ne-au fost alocate sume mai mici decât în anii anteriori. La elaborarea Legii Bugetului s-a luat ca referinţă anul 2013. Noi, în anul 2013, am vândut nişte grajduri ale fostului CAP Griviţa, pe care le aveam în inventar şi ne-au crescut sumele la venituri. Legea, luând referinţă anul 2013 şi nu 2014, ne-a vitregit cu peste trei milioane de lei pentru bugetul de anul acesta. Avem fonduri pentru cheltuielile de funcţionare şi cheltuieli cu salarii până în trimestrul patru, atât. Deci, ne confruntăm cu o situaţie destul de dificilă. Anul acesta nu ne putem permite investiţii din banii pe care i-am primit. Nu ne putem permite mai nimic”, ne-a spus edilul.
Niţă Chebac ne-a declarat că unităţii administrativ-teritoriale i-au fost alocaţi aproximativ şapte milioane de lei de la nivel central. La aceşti bani se vor mai adăuga între 3,5 milioane şi patru milioane de lei, din venituri proprii. „Domnii de la Guvernare au spus că asigură fiecărui UAT 15 milioane de lei pentru cheltuieli de funcţionare şi dezvoltare. Deci, avem un deficit de aproximativ patru milioane de lei. Am fost foarte surprins când am primit această sumă. Avem 21 de angajaţi în Primărie, peste 20 de îngrijitori pentru persoanele cu dizabilităţi. Sumele care sunt pentru plata salariilor şi a indemnizaţiilor nu sunt la valoarea reală, anuală. Noi mai suportăm din bugetul local sume pentru a acoperi salarizarea celor care îngrijesc persoane cu handicap grav. Şi avem foarte multe. La o comunitate de peste 3.800 de locuitori, avem în jur de 22 de angajaţi. Vă daţi seama că îngrijesc nişte persoane cu nevoi speciale şi trebuie să le dai salariu. Nu ne putem permite să spunem că nu avem bani sau că nu ne ajung. Punem din bugetul local. În fiecare an avem aceste probleme. Fondul de salarii ar trebui să fie asigurat, inclusiv pentru angajaţii Primăriei, cât şi pentru persoanele care îngrijesc oamenii cu dizabilităţi”, a afirmat primarul comunei Griviţa.
Niţă Chebac a precizat însă că, în aceste condiţii, investiţiile pe care şi le propusese, precum un teren de sport pentru şcoală, refacerea gardurilor unităţilor de învăţământ, crearea unui parc în comună sau a unei pieţe săptămânale, au şanse mari să rămână doar în sertar, în acest an.
Apă curentă există, nu şi canalizare
Apă curentă în comuna Griviţa există încă din anul 2005, iar în prezent aproximativ 98 la sută din populaţie beneficiază de acest serviciu. „Nu avem în proporţie de sută la sută, întrucât ne-am extins cu intravilanul, pentru că am dat locuri de case”, a afirmat edilul. Acesta a recunoscut, însă, că este imperios necesară punerea la punct a unui sistem de canalizare. „Am avut un proiect depus pe Ministerul Dezvoltării, încă din 2008-2009, dar nu a intrat la finanţare. Să spunem că nu a întrunit punctajul necesar. În general, comunităţile mici sunt defavorizate. Fondurile europene au fost pentru aglomerările rurale, gen Iveşti, Drăgăneşti, unde s-au primit bani. Noi, comunităţile mici, trebuie să mergem pe alte fonduri. Sper ca noul program cu fonduri europene, pe perioada 2014-2020, să ne dea posibilitatea să câştigăm un proiect. O să încerc să demarez un nou proiect pe canalizare, în limita a un milion de euro, că atât se dă. Nu ştiu dacă suma acoperă undeva la 40 la sută din necesar. Ţinând cont că în 2018 fiecare localitate din România trebuie să fie racordată la sistemul de canalizare… Este o condiţie obligatorie impusă de comunitatea europeană”, a afirmat Niţă Chebac.
Drumuri bune, drumuri proaste
În comuna Griviţa, aproximativ jumătate din reţeaua de drumuri comunale a fost reabilitată şi modernizată. Asta nu doar în localitatea-mamă, ci şi în satul Călmăţui, care se află la o distanţă de trei kilometri. Principalele drumuri au fost asfaltate, iar pe ele se poate circula „ca în palmă”, după cum spun şoferii. Pe uliţe, însă, atunci când plouă, înoţi în mocirlă. „Pe OG 28 lucrăm la modernizarea drumurilor de interes local. Am lucrat şi anul trecut şi sperăm să primim finanţare de la Guvern, în continuare. Valoarea proiectului este de aproximativ 80 de milioane de lei. Proiect depus pe PNDL. Anul trecut, am modernizat în jur de doi kilometri de drumuri. Până acum am primit 12 milioane de lei. Până la 80 de milioane mai este. Sumele vin direct prin Ministerul Dezvoltării”, a precizat edilul griviţenilor, care se află la al treilea mandat în fruntea comunei.
