”Ca să câştigi finanţare, în primul rând trebuie să depui un proiect”, Cornel Hamza, primarul comunei Iveşti
Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, Cornel Hamza, se simte ca peştele în apă în funcţia de edil-şef al comunei Iveşti, pe care o ocupă din vara anului trecut. "M-am întors acasă", a declarat de mai multe ori actualul primar, iar mâna lui de gospodar care ştie cu ce se "mănâncă" admnistraţia publică se vede la tot pasul în comună.
Drumuri, curăţenie, iluminat public, educaţie, probleme sociale - sunt doar câteva din domeniile pe care primarul comunei Iveşti, Cornel Hamza, le rezolvă cu ajutorul proiectelor. Pe unele dintre ele le-a început în mandatul său, pe altele le-a continuat, preluându-le de la fosta administraţie. „Am venit cu gândul să schimb faţa comunei, am luat părţile bune de la fostul primar la care am mai adăugat şi eu ce am considerat că este necesar pentru binele comunei şi al locuitorilor săi”, ne-a declarat fostul vicepreşedinte al CJ Galaţi, instalat acum pe scaunul de primar al Iveştiului.
„În primul rând, am continuat politica uşilor deschise, a contactului cu cetăţenii, a curăţeniei în comună. Am continuat modernizarea drumurilor, care începuse pe Ordonanţa 28, cu 12 km. Acum se lucrează la alt proiect, depus pe Măsura 3.2.2, care cuprinde modernizare a patru kilometri, Festivalul viei şi vinului şi afterschool la căminul cultural din Iveşti. Dar am mai scris şi alte proiecte. În primul rând, vreau să termin de asfaltat toate drumurile din localitate, mai sunt aproximativ 17 kilometri, din 47. Am depus deja un proiect pe fonduri europene, de 7,5 km şi altul pe PNDR, la Guvern, pentru 9 km. Aşteptăm cu sufletul la gură să vedem dacă intrăm la finanţare. Pe cel cu fonduri europene, pe Măsura 7.2, cred că intrăm, pentru că avem un punctaj foarte bun. Dincoace, la Ministerul Dezvoltării, depinde de sumele care vor fi alocate şi de clasamentul final. Am mai depus şi pe Măsura 4.3 „Drumuri în exploataţii agricole”, un proiect pentru aproximativ 7 km. Aici am înţeles că bătălia este mare, sunt vreo 50 milioane de euro şi sunt depuse peste 200 de proiecte. La nivel naţional. Dar este ca la un examen, prima condiţie ca să-l iei este să te prezinţi”, ne-a spus primarul din Iveşti.
Încă două grădiniţe prin programul de dezvoltare rurală
Două noi grădiniţe vor fi construite în Iveşti, pe baza unor proiecte prin PNDR, ne-a spus primarul Cornel Hamza. Una dintre ele va fi cu program normal, la Şcoala „Negoiţă Dănăilă” din satul Buceşti, cealaltă fiind cu program prelungit. În comună există deja patru grădiniţe, dar două dintre ele funcţionează în interiorul unor şcoli, nu sunt separate, chiar dacă sunt adaptate cu grupuri sanitare pentru cei mici.
Finanţarea primită prin PNDR include şi realizarea unui afterschool în clădirea căminului cultural din comună. „Proiectul pentru afterschool este scris din 2009, numai că atunci am avut un punctaj mai mic, nu am câştigat, dar după ce s-au terminat lucrările la celelalte proiecte calificate au rămas nişte bani. Şi anul trecut ni s-au dat banii, 1,5 milioane de euro, din care asfaltăm şi patru kilometri de drum şi organizăm şi Festivalul viei şi vinului”, a spus primarul.
Părinţi şi copii, cot la cot la şcoală
"20 la sută dintre locuitorii comunei sunt romi. La noi, sunt două categorii: romanizaţii, sau foştii cărămidari, şi căldărarii, cei cu fuste. Şcoala din cartierul lor are 85-90 la sută romi. Copiii vin acum la şcoală, că şi-au dat seama că au nevoie de carte şi, de ani buni, vin şi părinţii să înveţe, la "Şansa a doua". Până acum, targetul lor era să înveţe pentru carnet şi apoi să mai citească un cont, să poată să-şi scoată banii sau să scrie cecuri”, a afirmat primarul din Iveşti.
Festivalul viei şi vinului din Iveşti
Din luna octombrie a acestui an, un nou festival se va adăuga pe lista destul de scurtă a manifestărilor de acest gen din judeţul Galaţi. Festivalul viei şi vinului, „născut” pe finanţări nerambursabile, va fi organizat în Iveşti, de ziua comunei, pentru cel puţin cinci ani, durata minimă prevăzută de proiect.
Festivalul va fi organizat în zona drumului spre Umbrăreşti, unde există deja o bază sportivă.
Primarul Cornel Hamza, arătând unde va fi organizat Festivalul viei şi vinului:
Primarul Cornel Hamza vrea însă ca acest festival să devină o tradiţie. „Pentru festival vom avea, pe un hectar, scenă, mese, chioşcuri din lemn, totul îngrădit rustic, cu scândură, vor fi şi parcări... Aici vom organiza an de an Festivalul viei şi vinului, Iveştiul fiind renumit ca o fostă zonă viticolă şi acum ca o zonă miniviticolă, pentru că mai sunt puţini care investesc în vie. Până acum făceam sărbătoarea comunei, dar festivalul viei şi vinului va avea un alt aspect, cu must, cu pastramă, cu tradiţii, costume, cu muzică populară”, ne-a spus Cornel Hamza.
Curăţenia, cuvânt de ordine în comună
Ca orice primar din judeţul Galaţi, şi cel al comunei Iveşti recunoaşte că gunoaiele încă îi mai dau de furcă. „Comuna este, ca peste tot, îmbătrânită, iar cetăţenii au rămas cu vechile mentalităţi, ascund gunoiul sub preş sau îl aruncă în curtea vecinului. Aici sunt intransigent şi n-am ezitat să dau mai întâi avertismente şi apoi amenzi pentru depozotarea pe domeniul public a orice: gunoaie, grămezi de nisip sau de pietriş, viţă de vie. Este "curtea" mea, a Primăriei, şi eu trebuie să o gospodăresc, aşa cum şi cetăţeanul şi-o gospodăreşte pe a lui, în interiorul gardului. Am trimis avertizare în care scriam că este o hotărâre a CL care spune că depozitarea pe spaţiul public se plăteşte cu 1 leu/mp/zi. Şi dacă îţi convine să depozitezi o grămadă de 5 mp şi să plăteşti vreo 150 de lei pe lună, o ţii. Oamenii au înţeles”, a spus primarul Cornel Hamza.
Restanţieri la impozitul pe castel
Locuitorii romi ai cartierului din estul comunei Iveşti au datorii la bugetul de stat de şase milioane de lei, provenite din impozitele neplătite pentru maşini şi case. Există persoane care au ajuns şi la datorii totale de 70.000 de lei, ne-a spus primarul Cornel Hamza: „Pe de o parte, îi poţi înţelege. Prin modul lor de-a fi, grandomani, şi-au luat şi maşini mari, cu motoare de peste 4.000 cmc. Când le-au luat, impozitul nu era foarte mare. Dar când s-a schimbat impozitarea şi a venit 7.000 de lei la o maşină din alea, n-a mai venit nimeni să plătească. Se adună şi penalităţile, an de an, şi acum le e foarte greu să achite”. Recuperarea unor astfel de sume nu e floare la ureche. „Procedăm conform legii, cu înştiinţări. Atunci când vin la Primărie şi au nevoie de ceva, de înscrieri de maşini sau vânzări, sau când le facem dosar de ajutor social, mai achită din datorii câte puţin, atât cât pot şi ei”, a încheiat primarul.
O hală de lactate mai ceva ca la oraş
Hala pentru lactate şi brânzeturi, deschisă în această primăvară, se poate „bate” lejer cu suratele sale din oraş, ba chiar le poate învinge pe multe dintre ele. Are toate utilităţile necesare, este curată-bec, bine întreţinută, finisajele sunt de calitate, iar duminica, în consecinţă, este arhiplină. Este o piaţă devenită tradiţională şi în care vin oameni din Griviţa, Umbrăreşti, Barcea, Lieşti. Este prima hală alimentară din judeţ în care am văzut, la baie, săpun şi şerveţele pentru mâini.
