Un colţ de rai se scaldă în SĂRĂCIE. O mare comună priveşte dintre dealuri spre lumea civilizată

Un colţ de rai se scaldă în SĂRĂCIE. O mare comună priveşte dintre dealuri spre lumea civilizată

”Viața liberă”, Marius Prisacariu
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)
1 comentariu

Cel puţin 15.000.000 de lei este suma de care una dintre comunele mari din nordul judeţului are nevoie urgentă ca să poată aspira la statutul de aşezare rurală cât de cât civilizată. Între dealurile împădurite, locuiesc aproape 6.000 de oameni care nu au apă curentă, canalizare şi merg pe uliţe care cu indulgenţă pot fi catalogate ca drumuri.

5.700 de locuitori îşi duc viaţa în cele şapte satea ale comunei Drăguşeni, presărate printre dealuri, într-o zonă de o frumuseţe aparte. Merită să ajungi în părţile locului pentru relieful deosebit, pădurile verzi şi peisajele care îţi taie răsuflarea, dar avântul de a gusta din liniştea zonei îţi este tăiat brusc, încă de la intrarea în comună. Drumurile, în cel mai fericit caz acoperite cu piatră sau câte un petec antic de asfalt, nu te încurajează să înaintezi. Şi dacă o faci, descoperi, odată ajuns în primul sat, o sărăcie care te trimite cu gândul la aşezările care au încremenit în timp, în urmă cu cel puţin 30 de ani. Nimic nu indică faptul că acolo ar fi trecut civilizaţia, spiritul gospodăresc, care să mai aducă, măcar la vreo campanie electorală, vreun pospai de fonduri cu care să le îndulcească viaţa localnicilor. Vreun drum, vreo conductă de apă ca oamenii să aibă acces la elementara utilitate printr-o simplă răsucire de robinet sunt şi acum, în 2017, un lux.

Statistic, realitatea sună dur, ne informează primarul Dumitru Vintilă, intrat de un an în pâinea de edil al aşezării. Din 50 de kilometri de drumuri, cât are comuna, doar 1,4 kilometri au fost asfaltaţi, din eforturi proprii, şi aceia la intrarea în satul Adam. Restul, pietriş şi pământ cât cuprinde pe uliţele pe care e mai sigur şi mai sănătos să mergi cu căruţa. Alţi opt kilometri de şosea ar putea vedea asfaltul într-un viitor nu prea îndepărtat, dar asta numai dacă vor veni banii speraţi de la un proiect depus recent. Şi nu e singurul, pentru că Drăguşeniul are nevoie mare, iar investiţii au fost prea puţine.

La omul sărac, nici boii nu trag

Unul dintre sectoarele deficitare, unde comuna este codaşă, este alimentare cu apă. Greu de acceptat, având în vedere că proiectul de realizare a reţelei are zece ani vechime. Colac peste pupăză, firma care a început lucrările a intrat în insolvenţă, iar autorităţile nu ştiu dacă ce s-a făcut până acum este lucru trainic.

"La momentul acesta, facem o verificare a căminelor de vizitare, să vedem dacă au robineţi, dacă sunt montate conductele cum trebuie, să facem o probă de presiune şi apoi să vedem ce bani ar mai trebui. Până în 2015, ar mai fi trebuit circa 300.000 de lei, dar eu, când am venit la Primărie, am zis că mai întâi să vedem despre ce este vorba şi apoi să stabilim fondurile necesare. Am făcut câteva adrese către firmă, să ne comunice dacă mai au posibilitatea să continue lucrarea, dar nu am primit niciun răspuns", ne-a comunicat Dumitru Vintilă, primarul comunei Drăguşeni.

Drumurile proaste şi lipsa apei curente sunt probleme care interesează întreaga comunitate, dar nici "aripa tânără" din Drăguşeni nu are mai multe beneficii. Şcolile, unele vechi chiar de 70 de ani, au nevoie urgentă de reabilitare. În comună, o singură şcoală a fost ridicată după Revoluţie, la fel şi grădiniţele, dar celelalte unităţi de învăţământ au nevoie urgentă să fie aduse la un standard civilizat.

"Am depus proiecte de reabilitare a tuturor şcolilor din comună, şapte la număr. După 1990, a fost construită doar Şcoala de la Ghingheşti, făcută pe schelet metalic, şi cele trei grădiniţe. Restul sunt clădiri vechi, din anii 70, altele mai vechi, cele din Adam, Ştieţeşti, Nicopole, din anii 40. Necesită extindere, grupuri sanitare, încălzire centrală şi consolidare", ne explică edilul. Şi lista de nevoi care se încearcă a fi acoperite cu proiecte poate continua. Se vrea un buldoexcavator pentru comună, deoarece Drăguşeniul trece greu prin iernile cu zăpezi mari, o pasarelă pietonală în Drăguşeni şi, nu în ultimul rând, un iluminat public care să mai sperie hoţii şi să îndemne oamenii să păşească cu încredere pe uliţe după apusul soarelui.

"Trebuie să extindem, şi să modernizăm reţeaua electrică. Avem nişte lămpi vechi, am mai făcut noi printr-o firmă nişte leduri, dar nu sunt suficiente şi nu corespund cerinţelor", conchide edilul din Drăguşeni. La o estimare sumară, valoarea toată a acestor proiecte minime pentru comunitatea din Drăguşeni ar depăşi 15.000.000 de lei.

400 de ajutoare sociale pentru săraci

Nu doar comuna Drăguşeni arată sărac, cu câteva excepţii reprezentate de nişte vile nefiresc de pompoase, ridicate de cei reîntorşi acasă, ci şi oamenii. Majoritatea sunt modeşti, dar sunt câteva sute de cazuri unde supravieţuirea depinde exclusiv de ajutorul financiar de la Primărie. În general, familii cu copii mulţi, unde părinţii nu muncesc, fie pentru că nu îşi dau interesul, fie că nu îi ajută nimeni, crede primarul Dumitru Vintilă.

"Sunt mulţi care ar putea să plece mai departe, dar problema este că, de fiecare dată când vin cei de la AJOFM, nu vin niciodată cu oferte de serviciu. Să spună uite, tu eşti strungar, ţi-am dat loc de muncă la Tecuci, nu-ţi mai dau ajutor social. Nu fac asta, ca oamenii să refuze şi noi să îi tăiem de la ajutorul social. Au venit doar cu anumite firme, să plece în străinătate. Au mai plecat, au mai venit înapoi. În perioada când au plecat, i-am tăiat de la ajutorul social. Acum vin din nou şi cer să îi înscriem, că acolo nu aveau cazare, că nu îi plăteau. Eu le-am zis multor oameni că dacă ar fi fost gospodari nu erau la ajutor social", declară edilul comunei Drăguşeni.

Poliţişti locali pentru hoţi şi localnicii necivilizaţi

De anul viitor, numărul oamenilor în uniformă care ar putea fi văzuţi în Drăguşeni s-ar putea suplimenta cu şase poliţişti locali, care îi vor ajuta astfel pe cei patru agenţi aflaţi deja la postul de poliţie comunal. Proiectul de înfiinţare a Poliţiei Locale la Drăguşeni a intrat în linie dreaptă, dă asigurări primarul Dumitru Vintilă, crearea unei asemenea structuri fiind apreciată ca ultranecesară.

"E necesar să avem Poliţie Locală, ca să stopăm anumite nereguli de genul furturilor din locuinţe şi de pe terenurile agricole, distrugeri de culturi, curăţenia comunei, respectiv depozitarea deşeurilor. Oamenii aruncă gunoiul menajer pe deal, unde nu trebuie. Noi avem contract cu o firmă de salubrizare, care vine de două ori pe lună, când se ia gunoiul menajer din toată comuna. Oamenii oricum plătesc o taxă de 30 de lei pe an, aprobată de consiliul local, pentru ca firma să le ridice gunoiul, dar aşa sunt ei obişnuiţi. Mai avem probleme cu disciplina în construcţii. Mai sunt construcţii fără autorizaţii", argumentează edilul.

Cabinet stomatologic în centrul comunei

Oamenii din Drăguşeni vor avea, cât de curând, unde să-şi îngrijească dantura, odată cu deschiderea cabinetului stomatologic. Acesta este amplasat în fostul dispensar, acolo unde este şi cabinetul medicului de familie. Un al doilea medic de familie se află la Adam, cei doi specialişti asigurând asistenţa pentru cele şapte sate. Ei sunt ajutaţi de două asistente medicale, provenite din sânul comunităţii. Localnicii mai au la dispoziţie o farmacie, un cabinet veterinar şi o farmacie veterinară.

Biserica din lemn, cea mai frumoasă din judeţ

Motivul de mândrie al localnicilor, din punct de vedere arhitectural şi cultural, se află în centrul comunei. Reprezintă tot ce s-a făcut bun şi prin eforturile conjugate ale comunităţii, în ultimii ani. "La biserica din lemn s-a lucrat din 2012, de când a venit noul părinte. Circa 50-60 de oameni veneau aici zi de zi şi lucrau. Femeile făceau de mâncare şi aşa s-a ridicat biserica. Lemnul a fost adus şi montat de meşteri din Harghita", ne dezvăluie Ion Moise, consilier la Primăria Drăguşeni.

Citit 14883 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Iulie 2017 14:07

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.