Chiar dacă nu se află în coasta municipiului Galaţi, precum Vânători, Șendreni sau Smârdan, unde gălăţenii şi-au ridicat vile pentru a scăpa de agitaţia şi zgmotul oraşului, Fîrţăneşti este una dintre puţinele comune cochete din judeţul Galaţi.
Pe lângă faptul că autorităţile s-au zbătut să transforme cele două sate componente – Fîrţăneşti şi Viile – în aşezări moderne, cu infrastructură la standarde europene, comuna este extrem de ofertantă din punct de vedere al peisajului, graţie colinelor încărcate cu verdeaţă, lizierelor şi, de ce nu, a oamenilor gospodari care şi-au înfrumuseţat aşa cum au ştiut ei mai bine terenul din faţa porţilor, cu flori şi arbuşti. Calitatea localnicilor şi implicarea autorităţilor sunt cu atât mai vizibile dacă, de exemplu, înainte de a ajunge în Fîrţăneşti, treci prin Măstăcani – o comună vecină, lăsată parcă de izbelişte şi neîntreţinută, dacă priveşti, în tranzit, de o parte şi de alta a drumului judeţean care străbate aşezările.
Aproape toate străzile, asfaltate
În timp ce numeroase drumuri comunale şi săteşti din judeţul Galaţi nu au văzut urmă de asfalt, ba chiar unele nici măcar piatră, în comuna Fîrţăneşti aproape toate străzile sunt asfaltate, iar sătenii şi vizitatorii pot circula în siguranţă pe drumurile administrate de autoritatea locală. Săptămâna trecută, la vizita noastră în Fîrţăneşti, un drum fusese proaspăt asfaltat. „Acum lucrăm din nou la drumuri. Chiar săptămâna trecută am mai asfaltat o stradă de 590 de metri, urmează să ridicăm capacele de canalizare la cota care se impune şi să turnăm şi cel de-al doilea strat de asfalt. Avem pregătită încă o străduţă pentru asfaltare”, ne-a spus primarul Adrian Filote (în vârstă de 36 de ani), unul dintre cei mai tineri aleşi din judeţul Galaţi, care se află la cârma comunei de 10 ani. Cu cei 13,4 milioane de lei pe care i-a obţinut de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, pentru modernizarea reţelei de drumuri din satele Fîrţăneşti şi Viile, primarul crede că va reuşi să asfalteze în proporţie de sută la sută drumurile din comună. „Prioritatea mea sunt drumurile şi canalizarea”, a punctat Adrian Filote.
Apă pentru toţi localnicii
Dacă multe dintre satele gălăţene se confruntă cu mari probleme în alimentarea cu apă potabilă a populaţiei în perioada verii, iar oamenii primesc apă cu program de doar câteva ore pe zi sau, mai grav, o dată la două zile, în comuna Fîrţăneşti localnicii au în permanenţă apă la robinete. „Aveam şi noi probleme cu apa pe timp de vară, rămâneam fără apă, dar am mai forat un puţ anul trecut şi am eliminat şi problema asta. Avem şase puţuri, la ora actuală, avem apă peste tot, gospodăriile oamenilor sunt alimentate 24 de ore din 24. Nu sunt de acord să dăm reţelele către Apă Canal, întrucât ne gospodărim singuri. Mai mult, din anul 2004, oamenii plătesc doi lei pe metru cub, chiar 1,98 de lei, conform preţului reglementat de ANRSC”.
Primarul ne-a spus că singura problemă, în momentul de faţă, privind acest serviciu este dată de faptul că, potrivit directivelor ANRSC, autoritatea locală este obligată să creeze o structură distinctă, cu personalitate juridică, care să se ocupe de alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru bugetul local. „Ei tot schimbă de la an la an. Acest serviciu era în subordinea Consiliului Local, iar acum ne obligă să facem personalitate juridică. În aceste condiţii, contabila de la Primărie nu mai poate să ţină contabilitatea aici. Apar cheltuieli suplimentare şi în aceste condiţii nu ştiu dacă mai putem să păstrăm preţul de doi lei. Vom vedea”, a afirmat alesul.
În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, anul viitor autorităţile vor demara un nou proiect, din fonduri proprii, pentru extinderea reţelei pe străduţele secundare şi racordul gospodăriilor. „Mare parte din străzile principale sunt canalizate şi cetăţenii au racord de canalizare până la limita de proprietate”, a explicat Adrian Filote.
În aceste condiţii, putem afirma că mulţi dintre localnicii din Fîrţăneşti trăiesc mai bine decât unii dintre cetăţenii din municipiul Galaţi, care nu beneficiază de reţea de canalizare şi ale căror străzi nu au fost vreodată asfaltate, în ciuda promisiunilor.
500 de copii, în unităţile de învăţământ
Aproximativ 500 de elevi şi preşcolari învaţă în cele şase unităţi de învăţământ din comuna Fîrţăneşti (trei şcoli şi trei grădiniţe). Pentru că autorităţile încearcă să descurajeze abandonul şcolar şi să le ofere acces la educaţie şi copiilor care provin din familii defavorizate, la Fîrţăneşti funcţionează şi un Centru de Zi pentru copii, unde acestora le este asigurată o masă caldă, unde îşi pot face temele şi lucra pe calculator. Potrivit primarului, în viitorul apropiat, copiii care frecventează Centrul vor avea la dispoziţie şi un loc de joacă. Chiar dacă este o comună modernă, şi în Fîrţăneşti natalitatea este în scădere, întrucât, în lipsa locurilor de muncă, familiile tinere aleg să plece în afara ţării pentru un trai decent. În 2007, de exemplu, erau înscrişi în unităţile de învăţământ circa 800 de copii.
În proiect, un azil pentru bătrâni
Întrucât în urma tinerilor care pleacă în străinătate pentru a-şi face un rost în viaţă rămân părinţi în vârstă, care nu mai pot avea grijă de ei aşa cum trebuie, autorităţile intenţionează să construiască, din fonduri proprii, un azil pentru bătrâni. „O să supun atenţiei consilierilor locali şi, probabil, vom identifica un loc în care să construim acest azil. Copiii pleacă, mulţi dintre ei nu mai vin. Au deja o altă viaţă acolo, au copii la şcoală în afară. Sunt câţiva vârstnici care, deşi sunt pe picioarele lor, spun că, dacă ar exista un azil, ar prefera să meargă acolo. Am mai discutat despre acest proiect, în principiu sunt de acord”, ne-a spus primarul Adrian Filote.
Val de pacienţi la medicul stomatolog
Localnicii din Fîrţăneşti nu duc lipsă de servicii medicale. Oamenii au la dispoziţie atât medic de familie, cât şi un medic stomatolog, care, deşi şi-a început activitatea anul trecut în comună, este la mare căutare nu doar printre săteni. „Dânsul mai vrea o cameră la dispensar pe care să o amenajeze pentru radiografie. Merg foarte mulţi oameni la el. Lumea este foarte mulţumită. Vin oameni şi de la Târgu Bujor, şi de la Folteşti. Şi-a făcut un renume”, ne-a povestit primarul.
Deşeuri menajere aruncate la voia întâmplării
Şi comuna Fîrţăneşti are uscăturile ei... Cel puţin, asta am dedus când, în plimbarea noastră prin cele două sate, la marginea localităţilor, am descoperit adevărate depozite ilegale de deşeuri menajere. Unii dintre săteni, certaţi cu cei şapte ani de acasă şi cu spiritul civic, au ales să transforme câteva zone ale comunei în gropi de gunoi, fără să le pese de impactul deşeurilor asupra mediului sau de impresia creată celor care le vizitează pentru prima dată comuna. Cel mai probabil, doar sancţiunile drastice îi vor determina pe unii dintre localnici să se civilizeze şi să nu mai transforme pământurile în tomberon. Primarul însă speră că va reuși să îi responsabilizeze pe oameni cu vorba bună. De anul viitor va demara o campanie pentru înfrumusețarea comunei, care se va axa și pe grija față de mediu. Autoritățile pregătesc o seră pentru trandafiri, pe care îi vor oferi gratuit localnicilor pentru ca aceștia să îi planteze în fața caselor, la stradă.
Teren sintetic modern
Tinerii din Fîrţăneşti care iubesc să facă mişcare şi vor să se recreere prin sport au la dispoziţie un teren sintetic de fotbal, situat în apropierea Primăriei. Pentru că, de multe ori, terenul pare neîncăpător pentru câţi doritori sunt, autorităţile iau în calcul să construiască un alt teren alături. În acest sens poartă discuţii pentru preluarea unei teren lăsat pârloagă, încercând să ofere la schimb proprietarului o altă suprafaţă de teren. În imediata apropiere a acestora, săptămâna trecută se lucra la o parcare.
”Trebuie să fim cumpătaţi”
Legea salarizării a adus lefuri majorate şi pentru angajaţii Primăriei din Fîrţăneşti, însă primarul spune că aleşii locali au decis ca, în medie, salariile să se majoreze cu măsură. ”Toţi au aşteptări şi vor salarii mai mari. Eu înţeleg asta, dar nici nu poţi să faci mari majorări, iar apoi să te trezeşti că intri în incapacitate de plată, că nu poţi să suporţi. Am mai văzut cazuri de genul ăsta: lasă să dau, că nu dau de la mine. Nu merge. Eu cred că trebuie să fim cumpătaţi. Media este de aproximativ 300 de lei. Femeia de serviciu lua 1.100 de lei, i-am făcut 1.400 de lei, şoferului la fel. Secretarul lua 2.600 de lei, i-am făcut 3.000 de lei. Contabila lua 2.600 de lei, i-am făcut 2.900 de lei. La taxe şi impozite am persoane care nu au tot timpul acelaşi volum de muncă. Le-am spus: dacă dai o chitanţă, două pe lună nu pot să-ţi dau în plus la salariu 300 de lei. Îţi dau 80 de lei. Noi trebuie să ne gândim că salariile, iluminatul public trebuie să le suportăm din taxele şi impozitele locale. Nu poţi să stai cu mâna întinsă pentru salarii. Cei care au majorat salarii fără o analiză atentă, iraţional, vor ajunge în situaţia de a le cere înapoi, adică să le reducă”, este de părere primarul din Fîrţăneşti.
