La Lieşti, doar cine nu poate munci şi este sărac primeşte venitul minim garantat prevăzut de lege. Chiar şi aşa, agenţii economici din comună se confruntă cu lipsa forţei de muncă, întrucât până la 3.000 de oameni sunt plecaţi în afara ţării.
În timp ce, în ultimii patru-cinci ani, numărul asistaţilor social din judeţul Galaţi s-a aflat permanent în creştere (ajungând, în 2016, la 11.366 de beneficiari), iar mulţi dintre primari le-au oferit oamenilor protecţie socială pe banii statului strict din considerente electorale, la Lieşti venitul minim garantat nu i se acordă oricui. În prezent, doar 17 familii, respectiv persoane singure primesc ajutor social de la stat, ne-a declarat primarul Iulian Boţ. De altfel, comuna Lieşti este dată drept exemplu cu cei mai puţini asistaţi social în toate rapoartele autorităţilor gălăţene din ultimii ani.
"Ajutoarele sociale încurajează nemunca, lenea. Oamenii se mulţumesc cu puţin şi nu mai sunt interesaţi să muncească, să câştige un ban, să se dezvolte", ne-a spus primarul Iulian Boţ, săptămâna trecută, la vizita noastră în Lieşti. "Ţiganii mei nu sunt puturoşi. Nu vin la ajutor social. Ei merg să câştige bani. Cum? Fac cazane şi altele, merg în Ardeal şi în alte locuri din ţară, vin cu cel puţin 10.000 de lei de familie. Aduc, să spunem, un milion de lei în comună, poate chiar mai mult. De aici cumpără mâncare, de băut, de îmbrăcat, materiale. Banii sunt rulaţi în comună", a ţinut să precizeze alesul, în condiţiile în care este de notorietate faptul că în Lieşti există o comunitate numeroasă de romi. "Acum avem la venit minim garantat doar 17 dosare. Majoritatea vizează câte o persoană, sunt doar patru sau cinci cu două sau trei persoane", a adăugat Iulian Boţ.
Criza forţei de muncă se simte şi la Lieşti
Aproximativ 100 de agenţi economici îşi desfăşoară activitatea în comuna care numără, conform datelor oficiale, nu mai puţin de 10.870 de suflete, iar acestora li se datorează, în primul rând, faptul că unitatea administrativ-teritorială se dezvoltă, de ani buni, prin sumele pe care le colectează la buget de la societăţile private. "De la oameni, din taxe şi impozite, strângem 1,8 milioane de lei, iar de la agenţii economici s-au întors în comună, anul acesta, 4,2 milioane de lei. Dacă nu ar fi agenţii economici, cum credeţi că ne-am descurca? Agenţii economici sunt baza, dânşii contribuie foarte mult la bugetul comunei", ne-a declarat primarul.
Alesul spune că, la fel cum se întâmplă în multe zone ale ţării, şi la Lieşti firmele se confruntă, din păcate, cu o criză a forţei de muncă, în condiţiile în care până la 3.000 de oameni au plecat, de-a lungul timpului, în căutarea unui trai mai bun, în special în afara ţării.
"Patronul de la Milord Impex, de exemplu, se chinuie să găsească un băiat care să muncească la brutărie. Dar nu cocător, ci să dea cu mătura prin curte, să descarce saci, să mai repare ceva. Omul oferă 2.000 de lei şi două pâini calde pe zi. Nici astăzi nu s-a dus nimeni. Fostul deputat George Scarlat ţipă după un medic veterinar la fermă şi nu găseşte. Eu sunt şi preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Galaţi. A venit o absolventă de la Bucureşti, s-a înscris în Colegiu. I-am propus să vină aici, dar a zis că nu vrea la porci, ci să se ocupe de câini. Lui George îi trebuie trei medici la abator şi trei la fermă. Nistor Munteanu, care are depozit frigorific de legume, aduce oameni de la Pechea, care să muncească, pentru că mulţi dintre ai noştri sunt plecaţi. Avem între 2.500 şi 3.000 de oameni plecaţi. Păi, sunt 300 de copii. O şcoală este plecată în afară. Iar noi acum ne chinuim cu şcolile, ne chinuim să trecem de câte 12 ca să rămână clasa, să nu se desfiinţeze", ne-a mărturisit primarul Iulian Boţ.
De anul viitor, începe asfaltarea drumurilor
De departe, cea mai mare problemă a lieştenilor este lipsa asfaltului. Deşi poate părea ciudat, în condiţiile în care comuna este una dintre cele mai mari ale judeţului şi nu a dus lipsă de investiţii, la Lieşti doar zece din cei 60 de kilometri, cât numără reţeaua de drumuri, sunt asfaltaţi. "Unii dintre oameni sunt nemulţumiţi că nu sunt străzile asfaltate, însă ne-am axat pe ceea ce înseamnă priorităţi. Sunt primării care au asfaltat, iar apoi s-au apucat să spargă pentru apă şi canalizare. Eu nu am vrut să fac aşa ceva, nu este modul meu de lucru. Pe om nu trebuie să-l minţi, chiar dacă adevărul este supărător", a afirmat primarul. Iulian Boţ ne-a declarat însă că, de anul viitor, va demara un amplu program de asfaltare, cu bani europeni şi guvernamentali. Nu mai puţin de 5,5 kilometri de drum vor fi asfaltaţi cu bani de la Ministerul Dezvoltării (prin PNDL2), iar alţi cinci kilometri - cu bani de la Uniunea Europeană. Autorităţile mai aşteaptă finanţare de la Ministerul Dezvoltării şi pentru alţi zece kilometri, proiect deja depus la Bucureşti. De altfel, alesul a fost primul primar al unei comune din judeţul Galaţi care a semnat, în urmă cu doar câteva zile, primul contract cu Ministerul Dezvoltării, pe programul PNDL 2.
