NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Oprirea continuă (la mormântul lui Toni Munteanu...odihnească-se în pace!)

Scris de Luni, 26 Octombrie 2015
Sigur că da...acuma, la plecare cu tot cu steauă, mâna-i se des/tinde, iar pasărea Poesis cântă-i lira şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte! Sigur că da...acum s-adună toate sub semnul greu şi straşnic al tăcerii, şi-l vor, şi-l roagă negreşit, şi-l udă cu lacrimi delicate şi puzderii! Sigur că da...a fost cum…

Alt fel...de psaltire (invitaţie la zbor)

Scris de Sâmbătă, 24 Octombrie 2015
!hai să-ţi dau o floare de salcâm tocmai din demult şi din uitare tocmai din adâncul şi înaltul celei clipe tămăduitoare! !hai să ne jucăm fără de timp fără milă şi fără de vreme prea-i târziu şi trist în cest acum şi ceva necunoscut mă teme! !hai să prindem fluturii…

Ambiguităţi cu IQ (bulevardier...la capăt de drum)

Scris de Vineri, 23 Octombrie 2015
!e gata...începe pornirea aceea, aici şi acum: ce fast, ce sublim, câtă morgă, ce lux şi desene de fum... şi multe sugestii de negru, şi multe nuanţe de gri pun visuri la punct, şi himere, pun flori şi pun punctul pe i...! şi surle şi trâmbiţe cântă decent şi util…

Descântec de Aladin (aproape de iar)

Scris de Joi, 22 Octombrie 2015
!când „este” mai şade acasă,/ şi-„a fost” întârzie puţin, adorm într-„o mie şi una/ de nopţi”...şi mă văd aladin cu lampa făcându-mi dorinţe,/ aşa, câte pot să nu duc, şi visuri cu tine, pe dealul/ acela, de-al nostru, sub rug, pe valea aceea, a noastră,/ sub tei, sub salcâm, sub…

Din ce în ce mai aproape (fiindcă)

Scris de Miercuri, 21 Octombrie 2015
Să vii când clopotele cheamă la vecernie, când toate intră-n adormire şi visare... eu ţi-am împletit o coroană de mirt pentru această clipă de pace devastatoare! Ştiu că tu îmi aduci o coroană de spini... aşa ai zis atunci, când a început să te mire sufletul meu foarte aproape de…

Oprirea următoare (ca la carte)

Scris de Marți, 20 Octombrie 2015
Să fii cu minte...nu mai trece mult şi-ncepe iar oprirea următoare, sub farmecul aceluiaşi salcâm umplut cu păsări şi suit în floare, păzit de-un zmeu mărunt şi delicat, scăpat din timp, aşa, ca prin minune, şi prigonit, şi alungat din cărţi, din vis-răsare, spre frumos-apune! Să fii cuminte...şi să stai…

Nimic în plus, nimic în plus... (cercul de altădată)

Scris de Luni, 19 Octombrie 2015
Mă simt pustiu... şi te împiedici de pragul sufletului meu când vezi că n-are nici o noimă şi nici un pic de Dumnezeu!... Mă simt pustiu... nu mă aşteaptă nici un plecat, nici un venit, nu mă mai strigă măcar nimeni să-mi dea oleacă de chibrit, să-mi dea un seu…

Un cântec delicat de echilibru indiferent (unu supra unu = doi supra doi)

Scris de Sâmbătă, 17 Octombrie 2015
!în toamna asta plec până la tinesă-mi dai sărutul morilor de vântşi să-ţi aduc o crizantemă albăcu fluture rămas tocmai de cândaveam atâta primăvară-n sufletvăzduhul mi-era plin cu vorba tacu timpul tău cu aripile talepe care până-n capăt aş zburaşi ar pieri şi sus şi înainteşi n-ar mai fi nici…

Re/facerea lumii (pentru Luca Manoliu şi părinţii săi)

Scris de Vineri, 16 Octombrie 2015
!un copil, şi o păpuşă,/ şi-o păpuşă, şi-un copil, şi o mamă care face/ jucării pentru-amândoi, şi un tată fără margini,/ într-un (in)finit subtil, într-o lume treacă-meargă/ înainte şi-napoi! !uite azi şi uite mâine/ cum se fac (întruna) ieri, şi cum ce n-a fost există/ sub un semn miraculos, uite…

Cântec de echilibru indiferent (ultima supunere la punct)

Scris de Joi, 15 Octombrie 2015
!deodată pierd echilibrul precar şi pierd chiar tot ce am avut deodată nimic nu mai miroase a sălbatic înţepenesc toate punctele pe roată! !luna răsare dinspre asfinţit steaua mea cască de osteneală tot ce am uitat bate la fereastră şi mama mă duce de mână la şcoală! !şi mai am…

Un strigăt din Moldova de sus (autodenunţ)

Scris de Miercuri, 14 Octombrie 2015
!hai să căutăm copilăria unde am uitat-o într-o zi frică am c-a putrezit şotronul cred că cercul nu mai are pi! !plânge în tăcere am visat-o chiar în noaptea asta de acum seara stă cu nimenea pe prispă ziua umblă singură pe drum! !poart-aceeaşi rochie de stambă merge tot cu…

Amintire cu nu-mă-uita (transcendental tangou)

Scris de Marți, 13 Octombrie 2015
!zicea că toate-toate sunt departe, şi n-am s-ajung, şi n-am să le găsesc... degeaba cred şi sper în „după moarte”, cu „pământesc” şi fără „pământesc”! !zicea că toate-toate sunt aproape, dar nu le văd, şi nici nu le ghicesc... degeaba cred că viaţa (nu) mă-ncape cu „omenesc” şi fără „omenesc”!…

Poftiţi în catacombe! (situaţie de urgenţă: cod roşu de ne/răbdare)

Scris de Luni, 12 Octombrie 2015
!veniţi vă rog la mine-n catacombe mâine aduc trecutul în prezent fiindcă viitorul nu mai vine eu sunt cel mai amarnic repetent! !veniţi să vă luaţi tot ce mai este ce se mai poate din ce-a fost demult luaţi că se termină şi trecutul şi n-am să am la ce…

Să vezi ce frumos va să fie! (dialog în metru metafizic definitiv)

Scris de Sâmbătă, 10 Octombrie 2015
Acum nu-mi mai trebuie minte,/ şi pun numai sufletu-n joc!... Nimic nu mai stă la-ndoială.../ şi totul e simplu şi pur:/ nu am pentru ce să mai caut,/ nu am pentru ce să mai rog... nu-i nimeni să dea sau să ceară/ n-acest mic şi mare-mprejur!... Şi dacă nu-i nimeni,…

E mâine, mamă...!

Scris de Vineri, 09 Octombrie 2015
(elegie întru memoria doamnei Aurora Spânu, plecată în braţele Luminii fără de sfârşit) E mâine, mamă... parcă ieri era un astăzi... dimpreună... dar nici gândul nu mă ducea să văd în locul tău cenuşa unui vis înflăcărându-l, înflăcărându-mi timpul până când începe punctul pregătit să vină în drumul meu, să-i…

Un bulgăre de humă (înainte şi după...Ion Creangă)

Scris de Joi, 08 Octombrie 2015
Sunt bulgărul acela...cred că-l ştii... rostogolit în jurul firii tale când timpul meu, tac-tic, tic-tac, bătea ca un pui strâmb, cu aripi inegale... şi m-ai văzut, şi-ai spus că nu mă laşi departe, fără ploaie şi zăpadă, să mă usuc, să fiu biet lut uitat... că n-ai s-azvârli cu mine…

Un poem fără titlu (şi fără subtitlu)

Scris de Miercuri, 07 Octombrie 2015
Ş-astă dimineaţă fie-ţi bună, doamnă dinspre răsăritul cel mai răsărit dintre răsărituri înmuiate-n toamnă crizantemătoare până la sfârşit! Ş-astă dimineaţă fie pentru tine cum era odată, când mergeai la deal, când mergeai la vale, să auzi cum vine trenul ca mătasea rochiei de bal! Astă dimineaţă trece mai degrabă decât…

Care (pastel... de dragoste)

Scris de Marți, 06 Octombrie 2015
!toamna mea, spune-mi că ai/ o caleaşcă şi doi cai, şi un dor să vii la mine/... (frunză verde mărăcine)... unde nu-i decât acum/ o vecie şi un drum care duce două care:/ carul mic şi carul mare, încărcate cu adânc/... (frunză verde sălcii plâng)... şi cu nalt-serafic până/ unde…

Expunere de motive (avocatul acuzării)

Scris de Luni, 05 Octombrie 2015
Am visat că mă duc să rămân unde-am fost negreşit şi adânc la picioare de plai...!... Se făcea c-am ajuns şi aud strigăt lung, rugăciune şi dor: hai încoace şi stai, hai încoace şi vezi ce-ai lăsat fără rost şi-ai plecat să te-mbeţi cu parfum de nimic... ai uitat vorbe…

Cred că începe

Scris de Sâmbătă, 03 Octombrie 2015
(unghi favorabil... da capo al fine, cu poetul Ioanid Romanescu şi poetul Gelu Ciorici-Şipote, în ceas aniversar)Eu cred că începe... nu cred că mă-nşeală... nu cred că se joacă (de-a Viul) Celesta...!… Nu, nu mi se pare: aud foarte bine şi văd foarte bine din unghiul acesta! Aşa m-aşteptam să…

Catrene (II) (ca...trenuri de Galaţi)

Scris de Vineri, 02 Octombrie 2015
Click aici pentru a citi Catrene (I) 5. N-am mai aflat nimic despre cărarea care mă duce tocmai la sfârşit... cred c-am greşit... şi nu mă mai aşteaptă alt început, alt drum frumos, cumplit! 6. Vino aici!... aici este acolo, dacă te uiţi de-acolo pân-aici...!... Te rog să vii, să…

Catrene (I) (ca...trenuri de Bârlad)

Scris de Joi, 01 Octombrie 2015
1. Vor mori de vânt să-mi locuiască ţeasta. Vor trenuri lungi să-mi ţină de urât. Mlaştini adânci, cerşetoresc iertare! Mi-i funia (şi Luna) până-n gât! 2. Nu trebuia să-nvăţ rostogolirea prin marile minciuni universale. Doar trebuia să ştiu că Infinitul stă-n răscolirea mânurilor tale! 3. Nu pot muri. Nu. Nu…

Îşi aduc aminte şi încep să uite (nimic în mişcare)

Scris de Miercuri, 30 Septembrie 2015
Una câte una, două câte două, multe câte multe, toate câte toate îşi aduc aminte şi încep să uite...!... (vreau să nu se poată!...uite că se poate!)... Parcă se aude (încă se s-aude) cum (se) legănară-n şoaptă cuiburi pline, cum (se) fremătară toate, cum făcură umbră şi răcoare proştilor... ca…

Pe lamă de cuţit (cu inginerul Milică Iancu, în ceas aniversar)

Scris de Marți, 29 Septembrie 2015
!mic, bolnav şi lămurit,/ mergi pe lamă de cuţit: doar tăişul se aude/ sângerând picioare crude... până-n deal şi până-n vale,/ cicatrici fundamentale... (multe, una lângă alta,/ parcă s-au făcut cu dalta)... să se vadă, să rămână/ până tocmai la fântână, să se ştie despre ele/ c-au fost răni pe…
Pagina 81 din 108