Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
RECULEGERE (în memoria poetului Panait Căpățână)
Scris de Ion Zimbru Joi, 17 Februarie 2022
1. Moartea unui poet... (Panait Căpăţână, să zicem)... însemnează o Metaforă mai puţin în Arsenalul Păcii şi Iubirii universale! Însemnează o lacrimă de tristeţe pe obrazul Candorii! Însemnează un strigăt de reproş peste gardul Providenţei! Şi nu numai atât! Însemnează prezenţa unei Absenţe! Şi absenţa unei Prezenţe! Reprezintă o adăugare…
PASĂMITE!!!
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 16 Februarie 2022
Dacă-i goală, o văd plină (plină cum e luna goală)...! Umblă dezbrăcată, albă, ca mireasa-n catedrală! Dacă-i veche, o văd nouă (nouă cum o haină veche... ne-mbrăcată, nici o dată, de un om fără pereche)...! Dacă-i rece, o văd caldă (caldă cum o ploaie rece, vara, când nisipul fierbe, zburdă,…
IACĂTĂ!!!
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Februarie 2022
Tocmai de atunci, când cele două clopote ale schitului Zimbru se aprindeau şi se stingeau în dangăte şi-n vaiere sfărâmătoare de orizonturi îndepărtate şi/ori apropiate, aşa, să anunţe sosirea în lume a unui ucigaş de păsări, ursitoarele, fir-ar ele să fie de şchioape şi neghioabe şi nătânge, au hohotit sardonic…
Scrisoare Deschisă la Timp
Scris de Ion Zimbru Luni, 14 Februarie 2022
Bună dimineaţa, bună ziua, bună seara!... Mă numesc Divina Tragedia şi număr 2022 de ani... după H, bineînţeles! Sunt mulţi? Sunt puţini? Nu contează! Contează numai ce am aflat şi ce am făcut în toată această perioadă convenţională! Numai câtă viaţă şi câtă moarte am „mâncat” din mila Domnului contează!…
O BĂTRÂNĂ UITATĂ (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 12 Februarie 2022
Şi tot aşa, în fiecare zi, bătrâna din ziarul de ieri se duce în păduricea din sus, se întoarce acasă, vorbeşte singură... ori poate numai mi se pare că vorbeşte singură şi „de pe dealuri”, cum bârfesc sătenii. Îndrăznesc să-i spun bună ziua, să-i sărut mâinile scheletice şi s-o întreb…
DIVINA TRAGEDIA O BĂTRÂNĂ UITATĂ (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 11 Februarie 2022
Bătrână, scundă, costelivă, cu bocanci mari... trece dinspre casă înspre pădurice, în fiecare dimineaţă, să adune vreascuri. Trece aplecată aproape în unghi drept. Trece pe drumul colbuit, care-o cunoaşte de atâta amar de ani. Trece şi vorbeşte singură. Sau, cel puţin, aşa mi se pare. Păduricea nu-i departe. Stă-ntr-o costişă…
CERTIFICĂRI... de SIGURANȚĂ
Scris de Ion Zimbru Joi, 10 Februarie 2022
În fiecare noapte, fără nici o excepţie, de la începuturi până în prezent, vine în dreptul geamului meu şi se uită. Nu se uită urât. Nu se uită frumos. Nu ştiu cum se uită, fiindcă eu nu ştiu ce însemnează „urât”, ce însemnează „frumos”. Şi nici nu m-am străduit să…
NUMAI PE PARTEA CEALALTĂ
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 09 Februarie 2022
O ştiu dinainte de a o cunoaşte. N-am fost în stare să nu intuiesc existenţa cestei frumuseţi sublime. Această superbă Alcătuire este senină şi serioasă şi iubită şi apreciată ca o zi de Paşte. Nu cred că poate fi ajunsă ori întrecută de nimeni din întreaga Omenime. Nu cred că…
SOSIREA CUVINTELOR [la uşa poetului necunoscut]
Scris de Ion Zimbru Marți, 08 Februarie 2022
Până la sosirea Cuvintelor, până când Figurile de Stil vor bate la uşă... privesc pe fereastră cum alde Oarecare banalizează sărutul! Iar steaua aceea, pe care e scris numele meu, nici nu cade şi nici nu răspunde la telefon! În fiecare secundă, doar Luna îmi trimite Duminici şi mă avertizează…
JOACĂ și JUCĂRELE (cu E la X)
Scris de Ion Zimbru Luni, 07 Februarie 2022
Fă, sublimo, hai încoace,/ că avem o treabă mare:/ dăm cu sapa, dăm cu grebla,/ dăm cu var şi flit prin curte!/ după aia, ne ascundem/ după masă, după care/ ne jucăm de-a epicentrul hâtru-şic pe unde scurte!// Jocul este foarte simplu:/ tu te faci că te cutremuri!/ eu –…
O MOARTE...care dovedește TOT
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 05 Februarie 2022
Şi nici în ruptul capului nu-mi amintesc de ce naiba n-am scris niciodată despre lacrămi. Adicătelea, ticălosul de mine, am manuscris aşa de mult despre Mamă şi despre Maria şi despre Deşertăciune, încât mi se pare o crimă să nu desenez măcar un cuvânt despre lacrămă, lăcrămare, lăcrămaţie, lacrimatoriu. Şi…
MIRESELE nu plâng degeaba la NUNTĂ
Scris de Ion Zimbru Vineri, 04 Februarie 2022
Spre sfârşitul lui Septembrie 2019, când bancherii încă nu fătaseră pandemia - într-o sâmbătă seară, mai exact, la ora douăzeci, şi mai exact - n-am încotro pleca. Prin urmare, mă uit sfios în agenda cu distracţii şi văd că cititorul meu, Arhanghel Serafim, are nuntă. Nunta lui şi a nevestei…
VESEL PE FOND NERVOS
Scris de Ion Zimbru Joi, 03 Februarie 2022
Sunt vesel, domnilor... sunt vesel/ pe fond nervos, fiindcă n-are/ cine să-mi sprijine balanţa,/ cine, smerit, să-mi sufle-n ciorbă!/ Am vrut să mă îndrept, întruna,/ doar cu amanta mea, la mare,/ anul trecut, dar pentru mine/ nu pune nimeni nici o vorbă!...// Mă bucur când îi ştiu pe alţii/ plimbându-se…
GREȘEALA lui MUTELCĂ
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 02 Februarie 2022
Ieri, cu avionul de fără un sfert, nea Ion Mutelcă s-a întors acasă! Pe Aeroportul Internaţional din Galaţi, aflat în cele mai mincinoase proiecte/ promisiuni uitate în sertarele misterioase şi vigilente ale ţaţei Demos Kratos, a fost întâmpinat de distinsul şi destinsul arhicunoscut domn Nimeni, candidat la Capra Oraşului şi…
NIMIC mai SINGUR şi mai TRIST (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 01 Februarie 2022
Şi cum să nu ţi se umple sufletul şi memoria cu cele mai frumoase şi adânci şi înalte şi răscolitoare poezii scoase din Fântănă?!... Mihai Eminescu: „Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,/ valea-i în fum, fluiere murmură-n stână!”... Lucian Blaga: „Când mă privesc într-o fântână/ mă văd cu-adevărat în zi,/…
NIMIC mai SINGUR şi mai TRIST (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 31 Ianuarie 2022
Nimic mai singur şi mai trist ca o fântână goală şi părăsită. Nici vrăbii, nici apă, nici urmă de lună şi de stele în luciul odinioară adânc şi ademenitor. Din ce în ce mai înclinat şi mai mâncat de putreziciune, stâlpul care sprijină cumpăna îşi trăieşte şi-şi numără ultimele clipe…
CEALALTĂ MARIE
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 29 Ianuarie 2022
Tramvaiul cu tanti Maria (din ziarul de alaltăieri) dispare într-o curbă aproape dulce, dacă n-ar fi altfel. Încerc să-mi iau gândul de la ea, de la nebunia ei. Încerc să nu-mi mai aduc aminte nici un vers din textul pe care mi l-a dat să i-l cetesc. Şi încerc să…
MARIA DE PESTE DRUM
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 Ianuarie 2022
Stau de vorbă cu doamna Maria. Doamna Maria stă peste drum. Stă frumos. Şi aşteaptă. În aşteptare, să nu aibă impresia că pierde timpul şi sâcâie vremea, mă iscodeşte. Frumoasă iscoadă! Trăsături fine! Contur de amazoană! Şi ce ochi de sirenă! Veşminte elegante! Picioare lungi până la capătul celălalt al…
MARIA... şi TRAMVAIUL
Scris de Ion Zimbru Joi, 27 Ianuarie 2022
Se uită-n stânga şi-n dreapta. Parcă-i lipseşte ceva, cineva. Are ochi uzi. Şi zice: „Mă cheamă Maria, am cincizeci de ani, vin de la gara cea cu trenuri şi vreau să ajung la spitalul judeţean cel mare!”... N-o aude nimeni. Mai zice o dată. Însă iar n-o aude nimeni. O…
ALTĂ CEVA (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Ianuarie 2022
Motto:"Icoana stelei ce-a murit/ încet pe cer se suie, Era pe când nu s-a zărit,/ azi o vedem, și nu e" (Mihai Eminescu - La steaua) Părea distinsă, poate chiar era/ distinsă-n tremurarea-i luminoasă din zodia fecioarei... şi creştea/ pe zare, pas cu pas, către nămiază, fără să-i fie teamă…
Doamna Lui... și Fântâna cu Gura în jos (VII)
Scris de Ion Zimbru Marți, 25 Ianuarie 2022
Sigur că da! Nu-mi vine să cred că doamna Stai se opreşte pentru mine! Şi nu se opreşte aşa, doar ca să-mi răspundă la salut, ci chiar stă şi se „uită” în ochii mei, şi mă fascinează, şi chiar îmi spune: „Şi eu aştept de multă vreme să mă întrebi…
Doamna Lui...și Fântâna cu Gura în Jos (VI)
Scris de Ion Zimbru Luni, 24 Ianuarie 2022
Când e acasă, doamna Stai stă la ultimul etaj, adică tocmai la limita dintre unde (se) sfârşeşte Omul şi unde începe Vulturul (lui) Nichita, care zboară cu spatele-n jos şi zgârie nourii cu ghearele, exact cum scrie Poetul cu „Noduri şi Semne” într-un final al Inefabilului, ca să zic aşa,…
Doamna Lui... și Fântâna cu Gura în Jos (V)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022
Dumnealor, destinsele şi distinsele doamne din numerele trecute ale ziarului cu Divina Tragedia aşezată în colţul din dreapta, jos, pe pagina a doua, cum te uiţi şi citeşti frumos şi perpendicular, m-au avertizat că-s supărate leoarcă/fleaşcă pe condeiul meu! Fiindcă, precizează madamele, s-au simţit jignite-n evaziunea lor sentimentală, şi-n amorul…
Doamna Lui... și Fântâna cu Gura în Jos (IV)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 21 Ianuarie 2022
Eşti prea pornită, doamnă Dor! La ce-ţi foloseşte înverşunarea asta? Măcar acu, mai ales, în ceasul al 12-lea, nu mai fi aşa aprigă! Fii mai oprită! Îţi stă foarte bine pe coordonate calme! Şi fizic şi psihic! Te-ai năpustit ca o pajură-nspre sufletul meu! Cu cele mai contondente cuvinte te-ai…
