Ce este vampirismul emoţional şi cum ne ferim de el?

Ce este vampirismul emoţional şi cum ne ferim de el?
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

De-a lungul vieții, întâlnim multe persoane care ne creează emoții plăcute, o stare de relaxare, liniște, bucurie, siguranță, confort psihic și emoțional însă, altele ne fac să ne simțim hărțuiți sufletește, nesiguri, obosiți, deprimați, chiar neputincioși. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, o persoană care declanșează în noi astfel de senzații neplăcute se poate numi “vampir emoțional”, ne stoarce pur şi simplu de energie. Potrivit specialistului, vampirii emoţionali sunt atrăgători, au harul de a-ți intra pe sub piele, au abilitatea de a se transforma cu ușurință în ceea ce vrei tu să vezi la ei, par altfel decât ceilalți (chiar sunt altfel decât ceilalți, doar că nu într-un sens pozitiv!), uneori chiar afirmă că ei nu sunt ca ceilalți pentru că asta și vor să-ți inducă pentru a te atrage. Ei te storc în mod constant de energie prin atitudinea lor. Psihologul american Brett Blumenthal îi numea “mâncători de viață”. Ajungând lipsit de energie, fără să fii conștient, poți deveni la rândul tău un vampir energetic în preajma persoanelor pozitive. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, când energia pur și simplu este suptă din noi, “în primele momente, apare o senzație neplăcută în plexul solar (la 5 cm deasupra buricului) care este legat de emoțiile noastre. Aceste senzații sunt continuate de dureri de cap, senzația de disconfort sau iritare atunci când te afli în prezența lor, oboseală inexplicabilă după un timp petrecut în preajma lor (chiar și după o convorbire telefonică sau online), somnolență. Apoi aceste senzații sunt interiorizate și produc un efect de tip domino asupra stării noastre generale: scade încrederea în propria persoană, apar sentimentele că nu suntem buni de nimic, scade apetitul alimentar, sexual, bucuria vieții, crește considerabil apetitul pentru carbohidrați și, desigur, se instalează anxietatea și depresia.   Ne putem proteja de aceste persoane, stabilind anumite granițe, nonverbale și verbale, după caz: întreruperea contactului vizual, încrucișarea brațelor, schimbarea poziției față în față, începerea unei alte activități, ieșirea din camera/spațiul respectiv, închiderea telefonului, messengerului, etc. după ce anunți în prealabil că nu mai ai timp și că ești solicitat în altă parte.   

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este psihoterapeut şi trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citit 4350 ori Ultima modificare Marți, 21 August 2018 19:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.