Recentele cutremure devastatoare din Turcia și Siria, dar și cele, din fericire, de mai mică intensitate, resimțite în România și Croația, readuc în atenție atât starea clădirilor, cât și măsurile care trebuie luate de cetățeni înainte, în timpul și imediat după un seism de intensitate mare.
Ce puteți face înainte de un eventual cutremur sau altă situație de urgență.
Evident, dintre toate posibilele situații de urgență, cutremurele sunt cele care nu pot fi anticipate, dar există modalități să fiți pregătiți chiar și pentru această eventualitate.
În primul rând, trebuie să aveți în casă, într-un loc la care să se poată ajunge cu ușurință, o trusă medicală de urgență, lanterne și baterii, lumânări și chibrituri, un fluier, precum și apă plată îmbuteliată în sticle de mai mici dimensiuni, hrană greu perisabilă (mai ales conserve, alimente ambalate în vid etc.), un schimb de haine - potrivite pentru anotimpul în care ne aflăm și situate la îndemână, încălțări comode și rezistente.
Ce trebuie să faceți și ce nu în timpul unui cutremur
Foarte important este să nu încercați să ieșiți din case, mai ales dacă locuiți într-un apartament de bloc, întrucât scările și holurile sunt zonele cel mai puțin sigure și cu potențial mai mare de prăbușire.
Încercați să vă mențineți calmul și să vă adăpostiți, pe cât posibil, ori sub o piesă robustă de mobilier (masă, chiar pat, dacă este spațiu) ori sub o grindă, lângă un perete de rezistență, cât mai departe de piese de mobilier sau obiecte care pot cădea. De exemplu, bucătăria este un loc periculos, fiindcă are corpuri suspendate, în mod tipic pline cu veselă și tacâmuri grele, alte obiecte din sticlă. De asemenea, nu vă opriți în apropierea ferestrelor sau a oglinzilor, care se pot sparge și vă pot răni.
Nu încercați să ieșiți din locuință imediat după cutremur, întrucât vor urma replici. Verificați să nu existe scurgeri de gaze înainte de a încerca să aprindeți lumina.
Cele mai recente expertizări ale imobilelor cu risc seismic din Galați, în 2019
Potrivit informațiilor făcute publice de Primăria Galați pe site-ul propriu și conform unui răspuns trimis "Vieţii libere" la o solicitare în acest sens, datele deţinute de municipalitate sunt publicate la adresa: https://www.primariagalati.ro/portal/galati/portal.nsf/allbyunid/50CC3182B57385E2C225846A002EAC31?OpenDocument. Conform listelor, există la Galaţi 28 de blocuri expertizate cu grade de risc seismic între 1 și 4, evidența datând din septembrie 2019. Tot acolo găsim lista locuințelor consolidate și pe cea a celor propuse spre consolidare, dar și pe cele ale clădirilor demolate sau propuse spre demolare.
Din informațiile noastre, aceasta este cea mai recentă evidență pentru Galaţi, nicio altă instituție a statului neavând date mai noi.
Care este specificul activității seismice în România
După cutremurele de mare intensitate din Turcia și Siria, spaima românilor a crescut, mai ales că țara noastră este o zonă cu risc seismic, iar amintirea dezastrului din 1977, dar și a cutremurelor din 1986 și 1990 este încă destul de proaspătă în memoria colectivă.
Trebuie spus, totuși, că, deși există în țara noastră zone cu risc seismic ridicat, specialiștii spun că zona Vrancea, în a cărei proximitate se află și Galațiul, este mai degrabă scena unor cutremure de adâncime.
„E o deosebire însă între ceea ce se întâmplă în Vrancea și ce se întâmplă în alte zone, cum ar fi Turcia, pentru că sunt cutremure de adâncime. Fiind cutremure de adâncime, ele au efecte mai mici comparativ cu cutremurele de suprafață - cel puțin pentru zona unde se produc. Cele de suprafață produc pagube foarte mari, după cum s-a întâmplat acum în Turcia. Cutremurele de adâncime sunt mai puțin periculoase, însă pot să producă efecte importante la distanțe mari, cum ar fi Bucureștiul sau Iașiul", a explicat Mircea Radulian, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), potrivit Digi24.
Pe de altă parte, profesorul Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP, a vorbit, într-o intervenție la Antena 3, despre faliile seismice din țara noastră, zone cu potențial seismic ridicat, unde se pot produce cutremure de mai mare intensitate. „O falie trece chiar prin zona barajului de pe Argeș și acolo e o zonă seismică, zona Făgăraş", a spus Mircea Radulian.
