Pentru cine nu a avut niciodată un animal de companie, fie acesta câine, pisică, hamster, papagal sau ţestoasă, articolul de faţă nu va avea, poate, prea mult sens. Asta fiindcă este imposibil să îi explici unui om care nu a locuit niciodată cu un animal că, într-adevăr, comunicarea cu aceştia, deşi pare să fie o chestiune unilaterală pentru stăpân, este, într-adevăr, o realitate.
Animalele comunică fie prin sunete şi gesturi - mai uşor de recunoscut şi de "tradus" sunt cele ale câinilor şi pisicilor - fie prin posturi ale corpului, comportamente, ticuri, să le spunem aşa, semne pe care oamenii ajung să le distingă uşor la animalele cu care convieţuiesc, la fel cum şi animalele, de regulă, ne "citesc" pe noi destul de bine.
Evident, nu există un manual al comunicării cu animalele, dar, la fel ca şi în cazul copiilor foarte mici sau non-verbali, sfatul specialiştilor este să urmăriţi cu atenţie animalul şi veţi înţelege ce îşi doreşte, dacă este sănătos şi fericit sau dacă nu.
Gesturile sunt importante la toate speciile, chiar şi la cele care în mod obişnuit se manifestă sonor. Cu alte cuvinte, un câine foarte vocal, cum sunt, de exemplu, cei din rasele Husky sau Teckel, va lătra, scheuna, urla ca să atragă atenţia, dar, în acelaşi timp, va semnala fără sunet dacă s-a lovit la o lăbuţă sau dacă, de exemplu, au probleme cu o ureche. De la un şchiopătat la a-şi ţine ridicată laba lovită sau între degetele căreia le-a intrat o pietricică, un ciob, un ghimpe sau o aşchie etc, fiecare câine va alege alt mod de a vă spune că are nevoie de ajutor. Unii se vor opri, pur şi simplu, în drum, până le verificaţi fiecare lăbuţă în parte. Dacă au o infecţie la o ureche, iar acesta îi doare sau îi mănâncă, atât câinii, cât şi pisicile vor încerca să se scarpine sau vor scutura capul, de parcă ar vrea să scape de senzaţia neplăcută, dar rareori vor scoate sunete de neplăcere din acest motiv. În schimb, dacă le interziceţi accesul în camera sau locul preferat, Corul Sclavilor din "Nabucco" de Verdi va fi nimic pe lângă sunetele lor de nemulţumire.
Păsările, în funcţie de specie, fie vor cânta, fie vor scoate diverse sunete sau, în cazul unora, vor imita glasul uman. Deşi inclusiv păsările pot fi dresate, pregătiţi-vă mental pentru o avalanşă de sunete fiindcă, spre deosebire de câini, acestea nu se vor opri la comandă şi nici nu există modalităţi prin care să fie făcute să tacă. La fel cum, după câte spun stăpânii de pisici, nici acestea nu vor fi făcute să tacă dacă vor ceva şi nu le îndeplinim prompt dorinţa.
