DEPOZITUL se stinge pe zi ce trece
Foto: Anca Spânu

DEPOZITUL se stinge pe zi ce trece
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)

Extinderea centrului comercial de lângă patinoar mi-a readus aminte de Depozitul din apropiere (de fapt, o colecţie de mici magazine) şi de anii când mă duceam cu plăcere acolo pentru cumpărături. Cu acest gând, am pornit într-o plimbare pe aleile lor, vrând să văd dacă anii le-au schimbat în vreun fel. Ori, poate, dacă au fost cumva reabilitate.

Din păcate, încă de la intrare, răspunsul este cât se poate de clar: timpul a stat în loc, dar nici nu pare că se va mişca prea curând.

Dimineţile acolo sunt prăfuite şi lipsite de viaţă, doar o mână de oameni admiră vitrinele magazinelor. Pe alei, aceleaşi covoare interminabile de gunoaie şi aceleaşi haite de câini care păzesc ansamblul comercial. Nici magazinele nu sunt prea schimbate; vând aceleaşi produse, și acestea amplasate parcă în același fel. Dezolant. 

Dacă altădată aleile fremătau de oameni, acum sunt mai mult goale. Doar la sfârşit de săptămână peisajul se mai animă.

Consecinţele deschiderii centrului comercial de peste drum se văd foarte clar, la patru ani de la inaugurarea lui. Depozitele, deşi ticsite de produse, de la haine, covoare şi perdele şi până la detergenţi, materiale de construcţie şi articole de menaj nu mai reprezintă, pentru gălăţeni, un punct major de interes. 

Acum, comercianţii se mulţumesc cu o mâna de clienţi care se mai plimbă pe aleile crăpate ale depozitului. Cei mai mulţi sunt fie vârstnici, care vin după cele necesare pentru vreo pomană, fie tineri, dar cu mai puţină dare de mâncă, care caută hăinuţe de copil pentru vreun botez. Viaţa merge înainte, şi cu rele, şi cu bune.

Într-un Galaţi care se vrea a fi modern şi curat, vechile depozite sunt o pată.  În comparaţia inevitabilă dintre ele şi marele centru comercial de peste drum, acesta din urmă pare a face parte dintr-o cu totul altă lume. O lume ordonată, cu parcări şi coşuri de gunoi şi zâmbete pe chipuri.

Dincoace, degradarea îşi spune cuvântul: clădirile sunt scorojite şi bătrâne, aleile, crăpate şi vechi, iar oamenii, trişti şi, cumva, resemnaţi. N-a mai rămas decât o umbră a depozitelor pline de viaţă de altădată. Cine mai are nevoie de ele?, vor spune unii. Ei bine, în spiritul concurenţei pe care ne-o dorim, poate că e nevoie de alternative la marile centre comerciale, cu luminile lor orbitoare şi preţuri pe măsură. Aşa că n-ar fi rău să se investească şi în zona Depozitelor un pic şi măcar să se amenajeze staţia comună de autobuze şi tramvai.

Citit 18461 ori Ultima modificare Luni, 11 Decembrie 2017 11:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.