În vreme ce în România mor copii pe capete, statul investeşte cei mai puţini bani din Uniunea Europeană în Sănătate şi Educaţie. Doar anul trecut, în judeţul Galaţi au decedat 29 de nou-născuţi, ceea ce înseamnă o rată a mortalităţii infantile de peste două ori mai mare faţă de media europeană.
Anul trecut, în judeţul Galaţi, au decedat 29 de copii care nu împliniseră încă un an, potrivit raportului de activitate al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, ceea ce înseamnă o rată a mortalităţii infantile de aproape 8 la mia de nou-născuţi vii. În acelaşi timp, în Uniunea Europeană rata a fost de 3,6 la mia de nou-născuţi vii, adică mai puţin de jumătate. În mediul rural din judeţ, rata mortalităţii infantile este cu aproape 50 la sută mai mare faţă de cea de la oraş, ceea ce demonstrează că populaţia de la sate trăieşte încă în condiţii mai precare şi cu un acces mai dificil la asistenţă medicală decât gălăţenii din mediul urban.
Totuşi, în ciuda faptului că suntem cu cel puţin un deceniu în urma Europei din acest punct de vedere, datele DSP Galaţi din 2017 indică o scădere a numărului de copii decedaţi, faţă de anul 2016, atunci când în judeţul nostru s-a înregistrat un trist record de 40 de decese. Chiar şi aşa, situaţia s-a înrăutăţit în 2017 faţă de fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015. În total, în ultimii cinci ani, în judeţul Galaţi au murit 150 de copii cu vârsta de până într-un an, se mai arată în documentul publicat de DSP Galaţi.
Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de începutul anilor 1990
Potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii România, mortalitatea infantilă reprezintă decesul copiilor în primul an de viaţă. Rata mortalităţii infantile se calculează ca numărul deceselor survenite din orice cauză până la împlinirea vârstei de un an. Această rată a scăzut semnificativ, în perioada 1990-2009, atât ca procent, cât şi ca cifre absolute: 8.471 de decese în 1990 (26,9 la mie) şi respectiv 2.250 de decese în 2009 (10,1 la mie). Totuşi, în pofida acestei scăderi, România continuă să se afle pe primul loc între ţările Uniunii Europene, din această perspectivă.
Studiile existente prezintă cauzele principale ale mortalităţii copilului până în cinci ani la nivel mondial: cauze directe - boli şi accidente; cauze intermediare - deficienţele sistemului sanitar, malnutriţia, condiţiile de igienă, nivelul de educaţie (în special al mamelor), sarcina prematură, lipsa de informare cu privire la mijloacele de contracepţie; cauze indirecte - sărăcia, inegalitatea socială şi excluziunea, guvernarea, instabilitatea politică şi conflictele, schimbările climatice şi situaţia politico-economică globală.
