Suntem tot mai puţini, de la an la an. Gălăţencele, mame pe cale de dispariţie

Suntem tot mai puţini, de la an la an. Gălăţencele, mame pe cale de dispariţie
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Instititutul Naţional de Statistică (INS) vine cu veşti alarmante în privinţa evoluţiei demografice. Tot mai puţin români aleg să fie părinţi, în 2018 înregistrându-se cel mai mic număr de naşteri din 1960 încoace. Sub 200.000 de copii s-au născut la noi în ţară, anul trecut, Galaţiul fiind pe lista judeţelor codaşe la capitolul fertilitate.

De când se contabilizează, statistic, evoluţia demografică în România, în 2018 a fost marcat recordul absolut în materie de naşteri. Nu în sensul pozitiv, pentru că numărul bebeluşilor veniţi pe lume la noi în ţară s-a situat sub 200.000. 188.755 de copii au fost, mai exact, înregistraţi anul trecut, într-o scădere semnificativă faţă de 2017, când s-au născut 205.000 de copii.

Părinţi tot mai maturi

Românii nu se mai grăbesc să dea naştere la copii la vârste foarte tinere, media de vârstă crescând sensibil de la un an la altul. Tendinţa s-a văzut şi anul trecut, media de vârstă a tinerelor mămici crescând la 28,6 ani. Diferenţa între mediul rural şi urban este în continuare de aproape zece ani, tinerele de la ţară devenind mămici în jurul vârstei de 20 de ani, iar cele de la oraş, spre 30 de ani.

Că românii pun pe primul plan alte lucruri precum cariera, distracţiile sau realizarea unei situaţii financiare satisfăcătoare înainte de a deveni părinţi, o dovedeşte şi procentul celor care au dat naştere la prunci la vârste tot mai "coapte": aproape două treimi dintre nou-născuţi, respectiv 119.131, au avut mamele cu vârste între 20 şi 34 ani şi taţii cu vârste între 25 şi 39 ani. "Ponderea născuţilor-vii cu mame în vârstă de 30 de ani şi peste a fost de 41,1%, continuând tendinţa crescătoare din anii anteriori. Această pondere este mai ridicată în mediul urban: 49,5 la sută, în comparaţie cu mediul rural, unde a fost de 30,9 la sută", se mai arată în raportul Institutului Naţional de Statistică.

Nunta, şi apoi botezul

Românii continuă să fie tradiţionalişti când vine vorba de aducerea pe lume a copiilor, mai mult de jumătate neconcepând să dea naştere la prunci decât în cadrul căsătoriei. Aproape 70 la sută dintre copiii născuţi anul trecut au venit pe lume după ce părinţii au trecut pe la Starea Civilă şi aproape jumătate dintre aceştia au fost concepuţi în primii doi ani de căsătorie. Existenţa unei situaţii materiale echilibrate rămâne un factor decisiv pentru tinerele mame, dovadă că mai mult de jumătate, respectiv 55 la sută dintre ele, erau salariate la momentul naşterii. Mai mult, aproape jumătate din numărul total de copii născuţi în 2018, respectiv 94.093, au venit pe lume în familii în care ambii părinţi aveau serviciu.

Galaţiul, la coada fertilităţii

Salariile mici, lipsa unui loc de muncă sigur, încercările de a se realiza profesional ani în şir ori absenţa unui partener cu care să îşi întemeieze o familie ori să aibă măcar o relaţie stabilă, de lungă durată, le demotivează pe gălăţence să devină mame. Judeţul nostru se află într-un top codaş, de şase judeţe, alături de Caraş Severin, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, în care s-au înregistrat, în 2018, sub 30 de nou-născuţi vii la mia de femei de vârstă fertilă. Cu aceste cifre ne apropiem îngrijorător de limita inferioară a clasamentului, respectiv de judeţul Brăila, unde s-au născut cei mai puţini copii, 26,9 la mia de femei fertile. La polul opus, cei mai mulţi copii născuţi sunt în judeţul Ilfov. Datorită concentrării în această zonă adiacentă Capitalei, în ultimii ani, a populaţiei tinere şi cu reurse financiare peste medie, în 2018 s-au născut 43,3 de copii la mia de femei fertile, raportul fiind superior localităţilor din mediul urban faţă de rural, invers faţă de tendinţa naţională.

CITEȘTE ȘI: Cele mai puţine nașteri din 1960 încoace

Citit 3897 ori Ultima modificare Duminică, 17 Februarie 2019 17:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.