* Cald şi leagăne să fie, că puii de om sunt fericiţi *
Copii, Guvernul se bazează pe voi
„Construiesc”, explică peltică concurenţa ploadei de la Salam-Săsesc, în timp ce toarnă nisip pe tot ce mişcă. Adică inclusiv pe ea.
„Ba eu contruiesc prima”, se necăjeşte Adriana, care de supărare mănâncă nişte sunete şi aruncă şi lopăţica.
Lăsaţi, fetelor, e loc – Guvernul are nevoie de forţe tinere!
„Dă-te frumos”
„…în leagăn”, este rugat Dragoş, băieţel capricios. „Stai puţin”, îşi întrerupe copilul părinţii, şi se strecoară ca o pisică prin baierele care îl ţin în scăunelul de plastic.
„N-auzi, dragă, că ţi-a zis copilul să stai? De ce te duci după el?”, pufneşte râzând tatăl, iar mama clatină din cap descurajată. Are doi copii.
„To-bo…-gaaaan”
Atât vrea Erica. Pleacă decisă ca un samurai, bine încinsă în hăinuţa roz, cu buza de jos răsfrântă a hotărâre.
„Transpiri, mamă!”, strecoară vocea caldă de pe bancă. „Nu transpir”, îngână profund fetiţa, vorbind doar pentru ea, în timp ce îşi urcă picioarele pe scările albastre.
Noi. Şi ei
Mai contează în părculeţul de la Pastilă iarba creşte ici şi colea nu? Sau că potecile chele sunt umplute de resturile de ambalaje şi de la câinii mai mult sau mai puţin domestici? Da, pentru noi.
Ei doar respiră soare şi liniştesc joaca în mâini şi ochi aburiţi de nou, de cald, de doar a doua primăvară.
