De peste un deceniu, țara noastră ocupă printre primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul mamelor adolescente. Multe dintre tinerele rămase însărcinate sunt, la rândul lor, copii, aflându-se la vârsta când încă s-ar putea juca cu păpușile. De vină pentru acest fenomen sunt atât familia și educația pentru sănătate deficitară, cât și ineficiența autorităților publice locale. Medicii spun că nașterea este o traumă pentru aceste copile.
Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, din cele aproximativ 5.000 de nașteri înregistrate în județul Galați, în 2019, 477 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, iar 12 de la mame sub 15 ani. Cu aproape 500 de mame adolescente în decursul unui singur an, Galațiul s-a aflat la un pas de a fi inclus pe harta roșie a județelor din România cu cele mai multe mame adolescente, alături de Vaslui, Bacău, Dolj sau Călărași.
Plecarea părinților în străinătate a amplificat fenomenul
Odată ce România a aderat la Uniunea Europeană, numărul mamelor minore a cunoscut o creștere bruscă. Silvia Burcea, manager de proiect în cadrul ”Salvați Copiii” România, este de părere că liberalizarea pieței muncii și posibilitatea de a munci în străinătate au făcut ca mulți părinți să părăsească țara, lăsându-și copiii în grija familiei extinse. Multe dintre mamele cu vârste foarte mici provin din comunități sărace, de regulă din mediul rural, dar nu numai. Aceste fete abandonează școala încă din clasele primare, ceea ce favorizează această problemă socială.
„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la automedicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, a spus Gabriela Alexandrescu, președintele executiv ”Salvați Copiii” România, cu ocazia unei dezbateri organizate de asociație.
”Copii care nasc copii”
Prezentă la același eveniment, prof. dr. Gabriela Olaru, medic neonatolog în Timișoara, a explicat care sunt riscurile la care se supun mamele minore. ”Noi, corpul medical, avem de-a face cu copii care nasc copii şi este îngrozitor. Gândiţi-vă afectiv ce şoc este pentru o fetiţă care nici măcar nu-şi cunoaşte corpul să rămână gravidă. De obicei, nu se adresează nimănui. Nici măcar nu-şi dă seama în primele câteva luni că s-a întâmplat ceva. Apoi, intervine şocul naşterii. Naşterea este un lucru dureros şi ele sunt nepregătite pentru că nimeni nu le-a explicat cum e. Şi sunt traumatizate. Fetele au un bazin mai mic şi un risc mai mare de a se rupe uterul. Copilul care apare, de multe ori, este prematur. Cum poate o fetiţă de 13 ani să aibă grijă de un copil născut la şase luni şi care cântăreşte un kilogram şi jumătate? Şi care are şi o problemă severă de sănătate? Aceşti copii prematuri stau în mod normal în spital, două-trei luni. Mama nu stă. Nici nu se leagă afectiv de nou-născut, pentru că nu cunoaşte acest sentiment. Chiar dacă naşterea este una normală, este greu să-l îngrijească”, a precizat prof. dr. Gabriela Olaru.
Ce putem face pentru prevenție
Într-o intervenție în cadrul dezbaterii organizate de ”Salvați Copiii”, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andreea Moldovan, a spus că factorii care pot contribui la prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor sunt grupați în trei categorii: „Cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație.” Aceasta a subliniat că o soluție este revizuirea cadrului legal, dar și o colaborare interinstituțională.
Cine sunt tații acestor copii
De regulă, în timp ce vârsta medie a mamelor adolescente era, în 2019, de 16 ani, vârsta medie a taților era de 23 de ani. Este o diferență de aproape șapte ani între mama minoră și bărbatul care a lăsat-o însărcinată.
În județul Galați, pentru jumătate dintre minorele sub 15 ani devenite mame în 2019, vârsta tatălui nu a fost declarată. În trei situații, tatăl are între 15 și 19 ani, iar în alte trei situații, între 20 și 24 de ani, potrivit datelor INS.
