În fiecare an, România se numără printre țările europene cel mai grav afectate de fenomenul social al adolescentelor devenite mame. Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru ea, cât și pentru făt, atrage atenția Organizația Salvați Copiii. Numărul mare al mamelor adolescente explică, în parte, și rata imensă a mortalității infantile din țara noastră.
În România, în 2020 (cele mai recente date disponibile - n.r.), 16.470 de adolescente au devenit mame, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Dintre acestea, aproximativ 450 locuiau în județul Galați. Pe grupe de vârstă, datele INS arată că, în județul nostru, în 2020, 21 de adolescente care nu împliniseră încă 15 ani au devenit mame. Practic, mai bine de zece la sută din totalul nașterilor înregistrate anul trecut au fost ale adolescentelor, ceea ce scoate la lumină un adevărat fenomen social.
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru care se răsfrânge, mai apoi, în urmărirea medicală a nou-născutului. De aceea, sarcina la această categorie de vârstă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, apreciază Salvați Copiii. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23 la sută) din toată Uniunea Europeană.
Potrivit datelor INS pentru anul 2020, județele cu cele mai multe mame adolescente au fost: Mureș (871), Dolj (723), Brașov (695), Iași (656), Bihor (614), Bacău (586), Constanța (556), Argeș (489), Dâmbovița (480) și Sibiu (479). Galațiul urmează la mică distanță în acest top nedorit.
Una dintre provocările majore cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă ajunge la spital pentru a naște, după o sarcină neurmărită medical. În cazul adolescentelor, riscurile de a naște prematur și de a avea complicații sunt mult mai ridicate. Principala cauză a mortalității infantile (decesul copiilor care nu au împlinit încă un an - n.r.) este prematuritatea.
Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide. România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității infantile, acest indicator fiind practic similar cu cele valabile în țările din vestul Europei în urmă cu două decenii.
În 2020, România a înregistrat o rată a mortalității infantile de 6,2 la mia de născuți vii. În județul Galați, rata a fost de aproape 10 la mia de născuți vii. Dintre cei 30 de bebeluși care și-au pierdut viața, în Galați, pe parcursul lui 2020, 21 erau din mediul rural, ceea ce confirmă observațiile făcute de Organizația Salvați Copiii.
În ciuda acestor evidențe și a traumelor care se ascund în spatele fiecărui caz în parte, elevii din România nu beneficiază încă de educație sexuală în școli.
