De Ziua Muncii, românii cer stoparea hărţuirii de la serviciu

De Ziua Muncii, românii cer stoparea hărţuirii de la serviciu
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Un loc de muncă sigur și sănătos este un mediu lipsit de hărțuire și violență. Însă, în România legile și politicile publice legate de siguranța și securitatea la locul de muncă nu abordează riscurile asociate hărțuirii și ignoră aspectele care țin de siguranță și sănătate. Peste 40 de ONG-uri, sindicate, patronate, organizații din mediul de afaceri și organizații de tineret cer Guvernului și Parlamentului demararea procedurii de ratificare a Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190.

Convenția OIM nr. 190 definește violența și hărțuirea ca fiind „o serie de comportamente și practici inacceptabile sau amenințări cu astfel de comportamente și practici, unice sau repetate, care au ca scop, au ca rezultat sau e probabil să aibă ca rezultat un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic”, care include în mod explicit violența și hărțuirea de gen, inclusiv hărțuirea sexuală.

Prevenirea hărţuirii şi identificarea sectoarelor unde acest risc este crescut

Pentru o protecție eficientă împotriva tuturor formelor de violență și hărțuire în lumea muncii, este nevoie de o abordare incluzivă, integrată și sensibilă la problematica de gen. Sunt multe alte abordări, pe lângă interzicerea prin lege a violenței și hărțuirii, adoptarea unei strategii cuprinzătoare pentru a pune în aplicare măsuri de prevenire și combatere a violenței și a hărțuirii, asigurarea accesului victimelor la căi de atac legale eficiente, despăgubiri și sprijin, sancțiuni adecvate, asigurarea unor mijloace eficiente de inspecție și investigare a cazurilor de violență și hărțuire, inclusiv prin intermediul inspectoratelor de muncă. 

Oricine poate fi victima unei hărțuiri sau violențe la locul de muncă, totuși cele mai multe cazuri au fost la persoanele care lucrau singure, în ture de noapte, şi jurnaliștii, deseori hărțuiți cibernetic. Sectoarele de muncă unde nu există sindicate sau puterea acestora este redusă sunt mai expuse riscului hărțuirii și violenței. Violența și hărțuirea împotriva femeilor sunt mai întâlnite în sectoarele de muncă masculinizate, precum industria minieră sau de construcții și acolo unde femeile sunt majoritare dar au salarii mici, iar supervizorii și managerii sunt bărbați, precum industria confecțiilor.

Unele persoane sunt mai expuse la hărțuire și violență, deoarece se confruntă cu discriminare și inegalitate fiindcă: aparțin anumitor minorități etnice, au anumite dizabilități, aparţin comunităţii LGBTQI+, sunt migranți, femei însărcinate, tineri sau angajaţi la negru. Identificarea sectoarelor și a aranjamentelor de lucru cu risc crescut de violență și hărțuire este esențială pentru o strategie eficientă de prevenire, care să includă finanțarea unor programe de formare în domeniul egalității de gen pentru funcționarii care monitorizează și aplică legile (inclusiv judecători, inspectori de muncă, poliție și procurori).

Toate persoanele care muncesc au dreptul să facă asta într-un mediu sigur și sănătos, lipsit de hărțuire și violență. România trebuie să ratifice Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 pentru Eliminarea Violenței și Hărțuirii în Lumea Muncii, pentru a cărei adoptare la OIM, împreună cu Recomandarea OIM nr. 206, în 2019, statul şi partenerii sociali au votat favorabil. Potrivit celui mai recent raport OIM, guvernul României nu a trimis Convenția către autoritățile naționale competente pentru a demara procedura de ratificare, deși avea obligația să facă acest lucru în termen de maximum 18 luni de la adoptarea documentului. Alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Grecia și Italia, au ratificat deja Convenția, iar parlamentul francez a adoptat legea pentru ratificarea Convenției.

Citit 944 ori Ultima modificare Sâmbătă, 30 Aprilie 2022 00:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.