* Firmele de gunoi se bat pe „producţie”… *
Gunoiul este o marfă tot atât de căutată ca şi păpuşoiul – destule firme trăiesc din transportul sau procesarea lui. Dacă porumbul trebuie plivit, udat, recoltat, gunoiul se adună oricum!
„Acum e avalanşă de firme care să vină la mine: «Vreau eu să vă iau gunoiul!», «Ba îl duc eu!»”, ne spune primarul Folteştiului, Alexandru Dinu.
Până la urmă, a avut de unde alege: a şi semnat contract cu o firmă din Buzău, care va scăpa comuna de gunoaiele adunate şi compactate cu utilajele cumpărate din banii proiectului european câştigat: PHARE CBS 2006.
Dar de unde muncitori care să răstoarne europubelele în autogunoiere? S-a găsit soluţia, care o să le cam… pută săracilor din Folteşti: „Avem 121 de dosare la Legea 416, n-avem de unde lua oameni din altă parte!”
Astfel, beneficiarii Legii venitului minim garantat vor presta la gunoi, prin rotaţie, pentru ajutorul de stat primit, de 400 lei. Numai de nu s-ar desfiinţa legea, cum se vorbeşte… „Dacă se desfiinţează, omul îţi dă şi în cap şi te omoară!”, crede primarul.
Gunoiul este sortat pe categorii – sticlă, plastic, hârtie, apoi e compactat de autogunoieră, care îl transformă într-un balot, iar motostivuitorul pune balot peste balot, precum cărţile într-o bibliotecă, numai că pe verticală… Spaţiul este pregătit pentru „producţie”…
Am fost depăşiţi…
Primarul povesteşte că, într-un schimb de experienţă, a văzut la Viena o staţiune zonală de prelucrare a gunoiului: o clădire din fier, lemn şi sticlă înaltă de 100 m, cum n-avem noi.
Acolo, un austriac de origine sârbă, rezident de vreo patru decenii în Austria, i-a spus: „Voi în România sunteţi mai înaintaţi – aţi început pe timpul lui Ceauşescu, după 1980, cu cei trei R - recuperare-recondiţionare-refolosire… Atunci începuse colectarea separată”.
Dar a observat şi că: „Numai că voi aţi lăsat-o de izbelişte după revoluţie, noi am continuat…”. La Folteşti, abia începe.
