Tratament revoluţionar contra cancerului: Atomi radioactivi exotici mult mai bine direcţionaţi contra tumorilor

Tratament revoluţionar contra cancerului: Atomi radioactivi exotici mult mai bine direcţionaţi contra tumorilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Câteva radioelemente noi au fost create de cercetătorii elveţieni din Grenoble, cu scopul de a distruge metastazele din organismul pacienţilor suferind de cancer

La doar câţiva metri de centrul micului reactor nuclear al Institutului Laue-Langevin (ILL) din Grenoble, fizicianul Ulli Köster, ţine în mână o punguţă din plastic transparent ce conţine o pudră fină şi albă.

"Cu acest eşantion de un sfert de gram, putem produce suficient de mulţi izotopi radioactivi pentru a trata sute de pacienţi suferind de cancer", a declarat Ulli Köster.

De doi ani încoace, reactorul din Grenoble, în mod normal dedicat producţiei de neutroni pentru studierea materiei, serveşte unui scop care nu a fost prevăzut atunci când a fost construit la sfârşitul anilor 1960: producerea de atomi radioactivi exotici, folosiţi pentru noi tratamente direcţionate contra tumorilor canceroase, informează lefigaro.fr.

Acea cantitate mică de pudră albă este un produs foarte rar, yterbiu, care, supus unui flux intens de neutroni generat de reactor, poate să se transforme într-un alt element, de această dată radioactiv, luteţiu 177. El este utilizat în tratamente mai eficiente decât chimioterapia folosită contra tipurilor de cancer ce prezintă mici metastaze dispersate.

În loc să iradieze o zonă întreagă a corpului pentru a elimina o tumoare, aşa cum se procedează în cadrul radioterapiei obişnuite, noua metodă care utilizează luteţiu 177 este mult mai bine direcţionată.

Anticorpii folosiţi ca vector

Ideea este de a ataca doar celulele canceroase, pentru a evita la maximum iradierea altor organe sănătoase. Această selectivitate este permisă de biotehnologie şi de producerea de anticorpi specific concepuţi pentru a se fixa doar pe antigenii celulelor tumorale.

"Acum ştim cum să ataşăm un element radioactiv unic de un anticorp", a precizat Ulli Köster. Anticorpul are rolul unui vector şi va duce izotopul cât mai aproape de tumoare, într-o zonă în care radioactivitatea va fi mai eficientă pentru distrugerea celulelor canceroase.

Primele tratamente de acest tip, care şi-au dovedit eficienţa contra limfomurilor, sunt deja comercializate în Statele Unite şi utilizează un element radioactiv destul de des folosit în medicină, iod 131.

"Însă acest tip de izotop prezintă marele inconvenient că emite raze gamma, care sunt foarte penetrante şi îi obligă pe medici să îi plaseze pe pacienţi în saloane izolate, în camere blindate", a explicat Jean-François Chatal, profesor emerit de medicină nucleară, un pionier al radioimunoterapiei din Franţa, care lucrează în prezent la un nou ciclotron medical Arronax în oraşul Nantes.

Tocmai pentru a evita acest tip de inconvenient, laboratoarele de cercetare precum ILL din Grenoble şi ciclotronul din Nantes produc noi izotopi având caracteristici mai bine direcţionate.

Teste foarte promiţătoare

De exemplu, luteţiu 177 - generat în centrul reactorului din Grenoble şi folosit pentru tratamente experimentale contra cancerului de prostată de profesorul Jean-François Chatal - prezintă avantajul că emite doar radiaţii beta. Aceste radiaţii beta sunt formate din electroni care acţionează doar pe distanţe foarte mici, de ordinul a 2-3 milimetri, ce corespund mărimii unor metastaze reduse, împotriva cărora aceste tratamente sunt cele mai eficiente. Teste clinice foarte promiţătoare sunt de altfel realizate cu acest element contra cancerului de prostată în faze avansate, pentru care toate celelalte tratamente s-au dovedit ineficiente.

Reactorul din Grenoble produce şi terbiu 161, care are aceleaşi proprietăţi ca luteţiu 177, însă emite şi un tip special de electroni, denumiţi electroni Auger. Aceştia sunt mai puţin încărcaţi cu energie şi posedă o rază de acţiune şi mai bine direcţionată, echivalând cu mărimea unei singure celule biologice.

Producerea acestor elemente se realizează pentru moment de o manieră aproape artizanală la ILL, însă posibilitatea amenajării unei instalaţii automatizate, dedicată producerii acestor elemente, este avută în vedere de cercetători.

"Investiţia ar fi de ordinul câtorva milioane de euro, dar ea ar putea produce suficient de mulţi izotopi pentru toţi pacienţii din Europa, care ar avea nevoie de acest tip de tratament", a declarat Ulli Köster.

Citit 9447 ori Ultima modificare Luni, 03 Octombrie 2011 11:53

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.