Închisoarea este locul la care toată lumea se gândește cu groază, locul în care oamenii își pierd libertatea și unde sunt nevoiți să se adapteze la un nou stil de viață, mult diferit față de normalitatea cotidiană. Oamenii ajunși după gratii sunt nevoiți să-și irosească ani prețioși din viață, în care să se gândească la greșelile făcute, în spatele unei uși blindate care se închide zilnic în urma lor.
Unul dintre deținuții din Penitenciarul de Maximă Siguranță Galați, condamnat iniţial la 30 de ani de închisoare pentru omor, ne-a povestit despre viața în închisoare, despre transformările prin care sunt nevoiți să treacă cei ce ajung după gratii și despre cum trebuie să se comporte pentru a-și face pedeapsa mai ușoară.
În vârstă de 32 de ani, deținutul a fost condamnat pentru omor în anul 2016, iar în urma mai multor procese a ajuns la o pedeapsă de 18 ani, din care a executat până cum șase ani. Bărbatul desfășoară activități lucrative, fiind croitor, lucru care l-a ajutat să își micșoreze pedeapsa și îi va da ocazia să poată fi eliberat în anul 2027, după calculele sale.
A executat trei ani de detenție într-o închisoare din străinătate, fapta pentru care a fost condamnat fiind comisă în altă țară. În 2019 a fost extrădat în România, unde spune că sunt mai multe beneficii. Preferă să-şi execute pedeapsa pe plaiurile natale pentru că are dreptul la zile câștig obținute prin muncă, vizite conjugale și diferite activități. "În Italia, deținutul nu beneficiază de vizită intimă, indiferent de pedeapsă sau de natura condamnării. În România, o poţi obţine la trei luni sau, prin recompense, chiar mai des. Creditarea și câștigul din muncă în România le-am văzut și sunt puse în aplicare, spre deosebire de alte ţări. Sunt însă și multe dezavantaje, condiții de trai, hrană, mentalitatea colectivă, așa-zisele legi nescrise", a afirmat bărbatul.
Legile nescrise din închisoare
Pentru a putea duce o viață liniștită în închisoare, deținuții trebuie să respecte "legile nescrise", așa cum sunt numite de către deținut. Acestea influențează traiul în penitenciar de ani și ani de zile şi toți cei condamnați trebuie să le respecte, dacă țin la liniștea lor. "S-a creat, cred că de când lumea și pământul, acest «cod al tăcerii» și din partea unor agenți, a unei părți din conducere, dar și a majorității deținuților. Știi că un lucru nu e corect și încalcă orice principiu, însă trebuie să taci și să-l accepți. De exemplu, «ce dacă l-au bătut pe ăla, a meritat, a făcut, a dres, tu îți vezi de treaba ta, nu spui, nu te pui martor sau nu ajuţi, trebuie să taci». Acest «cod al tăcerii» este respectat de deținuți, dar și de lucrătorii din penitenciare, lucru care nu permite evoluția de nicio natură în închisorile românești. Este încurajată această înțelegere tacită între deținuți şi agenți. Nu trebuie să faci nicio obiecție la nimic, nicio plângere, cu toate că poate ai dreptate, poate chiar îți este pusă viața în pericol", a povestit bărbatul.
Tratamentele aplicate homosexualilor și pedofililor
Fiind nevoiți să trăiască nouă persoane într-o cameră de 3x5 metri, divergențele între cei închiși nu întârzie să apară, uneori chiar și de la cele mai mărunte lucruri. "Apar discuții de genul «de ce mi-ai folosit scaunul și nu m-ai întrebat, tu nu știi cine sunt eu?» și de acolo se ajunge uneori chiar la... crimă, Doamne ferește", ne-a spus interlocutorul nostru.
Totodată, acesta ne-a povestit cum sunt tratați homosexualii în penitenciar, cei care stau cu homosexualii, dar și condamnații pentru pedofilie, acestea fiind categoriile de deținuți pentru care integrarea este aproape imposibilă. Dacă cei care stau cu homosexualii își pierd total accesul la a mai sta lângă ceilalți deținuți, neavând voie să atingă nici măcar o brichetă a altui deținut, fiind considerat "spurcaţi", deținuții care au o altfel de orientare sexuală sunt supuși unor tratamente inumane, care întrec orice imaginație. "Sunt puși să facă muncile cele mai grele, să spele de dimineață până seara, chiar dacă ai spălat ieri pătura i-o mai dai o dată să o spele. Imaginați-vă o pătură de doi pe doi metri într-un lighean. Sunt puși să facă curățenie permanent, sunt batjocura celorlalți, subiect de caterincă (...), să nu mai spun că se ajunge și la chestii de altă natură... chiar abuzuri sexuale", a adăugat bărbatul.
Dacă cei condamnați pentru pedofilie sunt nevoiți să suporte comportamente "foarte urâte spre groaznice", la polul opus se află cei închişi pentru crimă, însă nu orice crimă. Bărbatul ne-a povestit că cei mai respectați deținuți sunt cei care omoară "nume mari" din oraș, care fac parte din lumea interlopă. "Dacă un deținut din Galați l-a înjunghiat sau omorât pe X-ulescu, pe care îl știe tot județul, nici nu ajunge bine în închisoare şi, direct de pe carantină, i se trimit țigări, cafea, i se oferă prietenii peste prietenii", a povestit deținutul.
Bărbatul ne-a spus că este hotărât să nu mai ajungă niciodată în închisoare și că preferă să stea departe de aceste situații care se creează între deținuți, singurul său țel fiind să se elibereze pentru a fi util familiei sale, căreia nu vrea să îi mai provoace nicio suferință. "Pe mine mă interesează să ajung acasă, să fiu util familiei, copilului, societății, să nu mai creez niciodată vreo suferință nimănui, pentru că am creat prea multă suferință familiei. Nu mă interesează să fiu cineva, să am un nume, nu mă interesează părerea celorlalți deținuți despre mine", a încheiat deținutul care a acceptat să ni se confeseze.
