* Deşi dispune de toate dotările necesare şi de cadre didactice formate pentru pregătirea marinarilor, planul de învăţământ a desfiinţat specializarea navigatori de la Grupul Şcolar de Marină * Cu toate că există cereri pe piaţa de muncă din Europa, meseria a dispărut din nomenclatorul Ministerului Educaţiei * Liceul are clase de economişti, de tehnicieni proiectanţi, de tehnicieni în tehnică de calcul şi de tehnicieni în transporturi, dar nu şi clase de marinari * Conducerea unităţii face demersuri pentru îndreptarea acestui neajuns *
Deşi se numeşte Grupul Şcolar de Marină, această instituţie pregăteşte în prezent elevi pentru diverse specializări, mai puţin personal navigant. Acest lucru în condiţiile în care, înainte de toate, Galaţiul este oraş-port la Dunăre şi aşa va rămâne cât va exista.
Atâta vreme cât Dunărea nu-şi va schimba cursul, vapoarele vor avea nevoie de marinari. „În mod paradoxal, liceul nostru a pierdut treptat calificările pentru care a fost înfiinţat”.
„Încă din 1990, meseria de marinar dispare din nomenclatorul de meserii al Ministerului Educaţiei, pentru ca apoi să apară, dar cu pregătire pe şcoală de arte şi meserii, rută care a fost mai puţin agreată de elevi şi părinţi, dar măcar aveam”.
„Odată cu desfiinţarea şcolilor de meserii, clasele de marină dispar pur şi simplu. Apare această specializare de tehnician în transporturi, care nu are nimic în comun cu marinăria. Tehnician în transporturi poate fi şi cel care termină liceul auto şi cel de la liceul CFR”, ne spune directoarea Grupului Şcolar de Marină, Maria Bleoancă.
Directorul-adjunct Istrate Dima susţine însă că ceea ce se face acum la liceu, la clasele de tehnicieni transporturi, nu are nicio legătură cu pregătirea unor marinari:
„Profilul este foarte general şi se referă la toate tipurile de transport. Aceşti elevi nu capătă în final competenţele de navigatori cerute de Autoritatea Navală Română”.
„Vor ieşi nişte simpli dispeceri care pun vize pe nişte hârtii şi nu vor şti nimic altceva. Cu alte cuvinte vor fi şomeri cu diplomă, când prin intermediul specializării de navigator chiar căpătau o meserie”.
Salarii între 1.100 şi 4.000 de euro
Directorul-adjunct susţine că situaţia este paradoxală, având în vedere că meseria de marinar chiar oferă perspective foarte bune de angajare pe piaţa muncii europene.
„Din câte am discutat cu foştii absolvenţi plecaţi să muncească în Germania sau Olanda, salariile unor marinari încep de la 1.100 de euro şi pot ajunge chiar la 1.700 de euro. Un căpitan de vas poate avea între 3.000 şi chiar peste 4.000 de euro”.
„Este chiar păcat să nu le oferim această posibilitate de a căpăta calificarea de pe băncile liceului nostru, care dispune şi de dotările necesare, şi de cadrele didactice specializate”, mai spune Istrate Dima, profesor cu state vechi în liceu.
Liceul, care anul viitor va împlini 40 de ani de la înfiinţare, este dotat cu parc de nave, cantină, internat pentru a putea găzdui elevi şi din alte judeţe şi are personal calificat care poate oferi stagiu de pregătire completă, de la marinari până la comandant de navă fluvială.
Unde „se fabrică” acum marinarii
Înainte era o mândrie să porţi uniforma cu nasturi aurii a Liceului de Marină. Nu oricine putea ajunge elev aici. Erau probe de aptitudini sportive, teste psihologice şi apoi o admitere cu destul de mulţi concurenţi pe loc.
Acum, orice absolvent de la orice liceu poate deveni marinar, nu chiar peste noapte, ci peste trei luni:
„Certificate cu calificarea de marinar se pot obţine în trei luni de la CERONAV, instituţie înfiinţată pe lângă Ministerul Transporturilor care are sediul la Constanţa şi filială la Galaţi. Însă pregătirea pe care ar putea-o primi un elev la noi nu se compară cu nişte cursuri de trei luni”, se revoltă directorul-adjunct.
Ultimii marinari din liceu, în lichidare
În prezent, liceul mai are două clase de marinari la ruta progresivă, iar elevii respectivi vor termina în vară. În anul şcolar viitor, liceul va rămâne doar cu numele, pentru că specializarea s-a pierdut pe undeva, acolo unde nu ajunge probabil gândul celor care fac planurile educaţionale la minister.
„Va trebui să facem ceva. Avem şi două proiecte europene cu elevi de la un liceu de marină din Spania. Elevii noştri fac stagii de pregătire la ei şi invers”.
„Probabil le vom pierde, dacă nu vom mai avea specializarea. Ne-am sfătuit şi cu cei de la liceul din Orşova (în România există numai două licee de marină pentru vase fluviale) care sunt în aceeaşi situaţie şi vom trimite la Ministerul Educaţiei un memoriu prin care vom solicita înfiinţarea învăţământului vocaţional cu specializarea navigaţie, aşa cum a fost încă de la început”.
„Sperăm să clarificăm această situaţie cât de curând, altfel o întreagă tradiţie şi experienţă, plus dotări de excepţie vor rămâne de izbelişte pentru că nu mai pot fi folosite, atâta vreme cât s-a desfiinţat această specializare”, susţine directoarea Maria Bleoancă.
Aceasta ne-a declarat că nu este prima dată când semnalează acest neajuns la nivelul ministerului: „Cum n-am primit niciun răspuns vom merge personal în audienţă, mai ales că am auzit că se lucrează în prezent la un nou nomenclator de meserii.”
Inspectorul general, Doruleţ Resmeriţă ne-a declarat că ştie de această situaţie care nici lui nu i se pare normală şi că va sprijini conducerea liceului în demersurile sale pe lângă Ministerul Educaţiei.
Rămâne de văzut dacă cei de la minister vor găsi soluţia potrivită să rezolve această problemă sau în curând, aşa cum am ajuns să apelăm mai des la serviciile turistice din Bulgaria sau Turcia, vom obliga firmele de navigaţie să-şi recruteze personal specializat în alte ţări.
O meserie foarte grea - „Marinari cu experienţă au fost la un pas de moarte”
„Pe cât e de frumoasă şi tentantă pentru un băiat, marinăria este o meserie foarte grea”, ne spune Ovidiu Diaconu, absolvent al Liceului de Marină, comandant de vas care a lucrat atât în ţară, cât şi în străinătate, în prezent patronul unei firme care se ocupă de plasarea personalului navigant.
„Nici nu mi-a trecut vreodată prin cap să angajez oameni care au absolvit cursuri de trei luni. Sunt marinari cu experienţă care au fost la un pas de moarte. În momentul când legi o simplă parâmă trebuie să fii conştient că ai pe mână chiar şi 16.000 de tone”.
„O greşeală poate fi fatală şi pentru tine, dar poţi crea tragedii şi accidente grave, care să pună în pericol viaţa mai multor oameni. Am cunoscut tot felul de oameni care au ajuns în navigaţie. Nici măcar cei cu colegiu universitar nu au pregătirea corespunzătoare”.
„Mai multă marinărie se face în liceu. Dar oricum nu este suficient. Trebuie măcar doi ani de stagiu ca om de punte, aşa cum se face peste tot în Europa şi abia atunci se poate spune că ai ceva experienţă şi cunoştinţe.”
