Cea mai nouă comună din judeţ este comuna Rădeşti, localitate înfiinţată în anul 2004, în urma unui referendum şi a Legii nr. 16 din februarie 2004, potrivit dorinţei şi demersurilor pe care gălăţenii din această parte a judeţului le-au făcut.
Până în acel moment, la Rădeşti nu existau nici măcar drumuri pietruite, darămite şosea! Nu găseai niciun telefon, ce să mai vorbim de alimentare cu apă. Singura facilitate erau electricitatea şi cei 14 kilometri până la Bălăbăneşti, altădată comuna aparţinătoare.
Astăzi are 2.980 hectare teren arabil, 520 hectare păşune; terenul însă este secetos, lutos pe alocuri, recolta record din acest an fiind la porumb, unde s-au obţinut 20 tone ştiuleţi la hectar.
Uitaţi de toate regimurile
Când vorbeşti cu rădeştenii despre comuna lor, anul de referinţă este 2004, an în care au devenit comună cu administraţie proprie. De îndată ce comuna şi-a ales primar, în persoana domnului Ion Porumb (FOTO) - acum la al doilea mandat -, primul demers al dinamicului primar a fost să-şi scoată concetăţenii din noroi!
1.423 la Rădeşti şi vreo 341 de suflete în satul Cruceanu. „Eram uitaţi de toţi şi de toate regimurile, îşi amintea, deunăzi, domnul primar din Rădeşti. Am iniţiat primele propuneri care încet, încet au devenit proiecte, iar în anul 2006, fostul prefect Mihai Capră m-a sprijinit cu prima investiţie pentru pietruirea unor drumuri din comună.
Era vorba de alocarea a 6 miliarde lei, sumă cu care am înlăturat întâi noroiul de pe şoseaua principală... Apoi am asfaltat drumul principal şi am amenajat câteva drumuri cheie ale comunei şi ale judeţului, altele au fost pietruite”.
Două dintre drumurile aşezate în calea comunei Rădeşti (nu e vorba de cel principal) au rezonanţă istorică: unul este cel pe care a mers însuşi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, pe când ţinea piept năvălitorilor otomani...
Cum în anii din urmă, bolovanii şi gropile erau inamicii celor care se încumetau să meargă pe acest drum, în această vară primarul şi echipa sa au acoperit gropile, iar acum este pietruit. Şi primarul Ion Porumb este mândru că a avut previlegiul să repună în circuitul comunei şi al judeţului acest drum istoric...
Ba chiar şi-a dat tot interesul să refacă legăturile între oamenii din sat care erau despărţiţi de râpile făcute din aluviuni, pe un alt drum istoric, spune primarul.
E vorba de drumul pe care a trecut carul ce a dus Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva dinspre Galaţi (unde au ajuns în anul 1641, pe calea apei de la Constantinopol) înspre Iaşi, capitala Moldovei.
„A fost o datorie pentru mine să întăresc pe hartă existenţa acestor două drumuri - al Sfântului Ştefan cel Mare şi al Cuvioasei Paracheva - fiindcă ele apăreau în harta, dar erau nefuncţionale, subliniază Ion Porumb”.
„Cel puţin drumul pe care a trecut carul cu Moaştele Cuvioasei Parascheva era întrerupt de o groapă care măsura vreo şase metri adâncime pe o lungime de o sută de metri. Am turnat 6.287 metri cubi de pământ pentru refacerea lui...”.
Această arteră comunală a scos din impas şi vecinii care acum „stau peste drum, nu peste râpă”!
154 de asistaţi sociali
La Rădeşti nu sunt restanţe la plata salariului minim pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap”. Cu toate greutăţile din acest an de mare sărăcie, la Primăria Rădeşti am reuşit să plătim şi veniturile asistaţilor sociali la Legea 416, în prezent fiind în plată 154 de persoane, pentru care lunar se cheltuie 17.000 lei, a continuat gazda noastră.
Cu ajutorul lor am extins investiţia de alimentare cu apă şi am săpat 5 kilometri de canal în comună, pentru extinderea reţelei de apă. În prezent avem peste 500 de abonaţi la reţeaua de alimentare cu apă..”
Lacrimi, cu gândul la buget...
Cât despre alte treburi gospodăreşti, ele există, dar la vremuri de restrişte se urnesc cu greu. Cu ceva simţ al umorului, primarul Ion Porumb spune că atunci când se gândeşte la buget, „îl podideşte plânsul”.
Fiindcă vechiul şlagăr: „De la Primărie în sus, toate lămpile s-au stins!” este în vogă la Rădeşti. Recunoaşte într-un fel de râsu-plânsu însuşi primarul.
„Nu avem lichidităţi şi nefiind bani, am redus numărul becurilor la câteva. Am mai lăsat vreo trei becuri în faţa Primăriei, a şcolii şi Bisericii. În rest, mai toată comuna este noaptea în beznă...”.
Multe sunt dorinţele rădeştenilor, unii veniţi la primărie să-şi facă formele pentru primirea ajutoarelor la căldură, că se apropie iarna.
Alţii vin pur şi simplu să plângă pe umărul primarului că doar de asta au primar: să-i spună alesului ba că nu mai cu ce-şi hrăni păsările, alţii că nu reuşesc să-şi adune recolta la porumb de pe câmp, fiind singuri şi neajutoraţi...
Şi când competenţele sunt depăşite, fiind contabil la bază, primarul Ion Porumb adoptă gluma ca să mai îndulcească realitatea. Deşi, nu-i simplu deloc!
