Trei sute de miliarde de dolari pe an, în zece ani: ţările dezvoltate s-au angajat duminică, la Baku, să acorde mai multe fonduri ţărilor sărace ameninţate de schimbările climatice, la finalul unei conferinţe haotice a ONU în Azerbaidjan, care le-a dezamăgit pe statele în curs de dezvoltare, informează AFP.
Finanţarea promisă până în 2035 "este prea slabă, prea tardivă şi prea ambiguă", a deplâns kenyanul Ali Mohamed, vorbind în numele grupului ţărilor africane. Omologul său din Malawi, care reprezintă cele mai sărace 45 de ţări de pe planetă, Evans Njewa, a denunţat acordul ca fiind "lipsit de ambiţie". "Suma propusă este jalnic de mică. Este derizorie", a denunţat şi delegata indiană Chandni Raina, criticând preşedinţia azeră a COP29.
Acest angajament financiar al ţărilor europene, Statelor Unite, Canadei, Australiei, Japoniei şi Noii Zeelande, sub egida ONU, constă în creşterea împrumuturilor şi a subvenţiilor anuale acordate ţărilor în curs de dezvoltare de la 100 de miliarde de dolari în prezent la "cel puţin 300 de miliarde de dolari" până în 2035. Aceşti bani vor trebui să fie folosiţi pentru adaptarea la inundaţii, valuri de căldură şi secetă. Dar şi pentru a investi în energie cu emisii reduse de carbon, în loc ca statele sărace să îşi dezvolte economiile prin arderea cărbunelui şi a petrolului, aşa cum au făcut ţările occidentale timp de peste un secol.
Occidentalii, inclusiv europenii, cei mai mari donatori mondiali de finanţare pentru climă, nu au fost pregătiţi să depăşească această sumă într-o perioadă de austeritate bugetară şi de convulsii politice. Însă ei consideră că au contribuit la un rezultat istoric.
