* Interviu cu dr. Mariana Pavel, medic reumatolog la Spitalul Clinic de Urgenţă din Galaţi
Ce sunt bolile reumatismale ?
Sub denumirea de boli reumatismale există peste 200 de suferinţe, împărţite în funcţie de natura afecţiunilor. Astfel, distingem între reumatismele de tip inflamator şi cele de tip degenerativ. O altă clasă de reumatisme sunt cele abarticulare. Ne referim aici la inflamarea structurilor care înconjoară articulaţiile, indiferent de ce parte a corpului vorbim.
Care sunt principalele manifestări ale acestora ?
Cele mai frecvente manifestări sunt durerile articulare apărute la nivelul membrelor inferioare, superioare şi al coloanei vertebrale. Dacă la început durerile sunt scurte şi de mică intensitate, cu timpul acestea pot deveni din ce în ce mai dese şi mai chinuitoare. În unele cazuri, este vorba de evoluţii ale bolii care se pot întinde pe 10, 15 sau chiar pe 20 de ani. Însă, nu toate tipurile de reumatisme sunt însoţite de dureri. Unele sunt afecţiuni asimptomatice. Amorţirea articulaţiilor, mai ales în primele ore ale dimineţii, este un alt simptom. În cazul afecţiunilor degenerative, mai ales la pacienţii trecuţi de 40 - 50 de ani, pot apărea pocnituri ale articulaţiilor precum şi limitarea mişcărilor.
Care dintre cele două grupe de reumatisme sunt mai des întâlnite?
Cele mai dese sunt bolile reumatismale degenerative, în special artroza. La nivelul coloanei vertebrale, artroza poartă denumirea de spondiloză, în vreme ce la nivelul rotulei genunchiului vorbim despre gonartroză.
Ce categorii de vârstă sunt cele mai afectate?
Dacă vorbim despre reumatismele degenerative, acestea se manifestă cu precădere la persoanele în vârstă. Cam 80 la sută dintre cazurile de artroză sunt întâlnite la pacienţii de peste 70 de ani. Dacă ne referim la reumatismele inflamatorii însă, foarte mulţi dintre pacienţi sunt tineri. Oricum, nu trebuie să considerăm durerile reumatice ca pe un apanaj al bătrânilor.
Cum influenţează frigul şi umiditatea reumatismele?
Condiţiile de mediu pot fi factori favorizanţi în declanşarea bolilor reumatismale. Odată cu venirea anotimpurilor reci, creşte şi numărul persoanelor care acuză dureri la nivelul articulaţiilor. Principiul care stă la baza acestor fenomene este acela că diferenţele de temperatură, umiditatea şi presiunea atmosferică au un efect iritant asupra terminaţiilor nervoase de la nivelul oaselor şi al articulaţiilor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de meteorosensibilitate şi se manifestă prin apariţia durerilor articulare la schimbarea factorilor de mediu. El este mult mai des întâlnit la persoanele vârstnice, unde structurile articulare care acoperă nervii suferă de un grad pronunţat de uzură, lăsând descoperite terminaţiile nervoase.
Nu ne referim însă doar de debutul bolilor reumatismale în sezonul rece, ci şi de recidivarea unor afecţiuni deja existente. Astfel, pe fondul scăderii temperaturii, reumatismele degenerative se acutizează.
Dacă frigul este un factor favorizant, ce ne puteţi spune despre căldură?
În marea majoritate a cazurilor, căldura este un factor benefic pentru persoanele reumatice. Poate cel mai grăitor exemplu, în acest sens, este distribuţia bolilor reumatismale pe glob, în funcţie de latitudine. Dacă în apropierea Ecuatorului nu se înregistrează aproape niciun caz de afecţiuni reumatice, cu cât avansăm spre Nord cazurile sunt din ce în ce mai dese. În ţări precum Olanda, Germania sau ţările scandinave, studiile de specialitate care vizează domeniul reumatologiei sunt foarte numeroase şi deosebit de valoroase din punct de vedere ştiinţific.
Cum se tratează reumatismele?
Tratamentele diferă foarte mult, în funcţie de grupa de boli reumatismale la care ne referim. În cazul reumatismelor inflamatorii, unde de cele mai multe ori avem cauze de natură infecţioasă sau metabolică, tratamentul este deosebit de complex, tocmai ca urmare a complexităţii mecanismului care a generat boala.
Pentru reumatismele degenerative, tratamentul este structurat pe mai multe etape. Într-o primă instanţă, facem pacientului un examen igienico-dietetic. Aici vorbim despre recomandări în privinţa alimentaţiei şi a stilului de viaţă. Trebuie subliniat efectul deosebit de dăunător pe care obezitatea îl reprezintă pentru articulaţii. Din cauza presiunii puse de greutate pe articulaţii, orice tip de tratament este mult mai puţin eficient. Din acest motiv, sfătuim pacientul să facă mişcare şi să respecte un regim alimentar care să-l ajute să scadă în greutate. Acest pas are efecte benefice nu doar din punct de vedere al reumatismului, ci şi pentru starea generală de sănătate a organismului.
De asemenea, evaluările făcute de medicul de familie, de cel de specialitate şi de cel din staţiunile balneoclimaterice sunt deosebit de importante. Apoi urmează tratamentul medicamentos, care urmăreşte să reducă durerea, pe de o parte şi să grăbească regenerarea articulaţiei, pe de altă parte. În cazurile severe, când toate aceste tratamente nu duc la vindecare, suntem nevoiţi să apelăm şi la tratamentul chirurgical. Aceste cazuri intră şi în competenţa medicului ortoped, el fiind cel care evaluează şi efectuează intervenţiile chirurgicale.
Ce recomandări aveţi, pentru prevenirea reumatismelor?
Prima recomandare vizează prevenţia. Mişcarea zilnică, ţinerea greutăţii sub control şi o alimentaţie echilibrată contribuie toate la o calitate mai bună a vieţii. Pe de altă parte, la cel mai mic semn care ar putea indica o afecţiune reumatismală recomandăm un control de specialitate. Pe lângă faptul că poate fi total ineficientă, automedicaţia reprezintă şi un factor major de risc în sănătate.
