Cursul monedei unice stagnează de circa o lună în jurul valorii de 5,07 lei, în condițiile în care multe dintre fondurile străine care au părăsit piața locală după primul tur al alegerilor prezidențiale s-au întors.
În aceste condiții, BNR poate să-și refacă rezervele valutare, după ce a vândut în perioada amintită circa 8 miliarde de euro, pentru a stopa deprecierea leului. Acum, este posibil ca banca centrală să dorească o stabilizare a cursului și o tendință de apreciere pronunțată a acestuia. De altfel, finalul lui iulie și luna august reprezintă perioada în care mulți dintre românii care muncesc în străinătate se întorc în țară, iar volumul intrărilor de valută la casele de schimb crește simțitor.
La începutul acestei săptămâni, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,067 - 5,071 lei, iar media euro a scăzut marginal de la 5,0708 la 5,0704 lei, valoare aproape identică cu cea de lunea trecută.
Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.
O scădere a ratei de referință, care a fost menținută luna aceasta de BNR la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, ar putea fi decisă în prima jumătate a anului viitor, odată cu revenirea pe scădere a prețurilor.
În opinia analiștilor CFA România, inflația s-ar putea retrage în iulie 2026 la 5,35%, în creștere față de sondajul precedent, când se estima o majorare a prețurilor de 4,87%.
Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028, care a avut o valoare programată de 400 milioane de lei. Statul s-a împrumutat cu 593 milioane de lei, la un randament mediu anual de 7,32%.
Finanțele au redeschis, de asemenea, o emisiune de titluri de stat cu scadența aprilie 2035. Valoarea progrată a fost de 300 milioane de lei. Valoarea ofertelor de cumpărare s-a ridicat la 1,127 miliarde de lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă aproape 1,028 miliarde de lei, cu o dobândă medie anuală de 7,16%.
Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, influențată de acordul comercial încheiat între Statele Unite și Uniunea Europeană. De la un vârf atins în piața asiatică de 1,1771 dolari, euro a scăzut în cea europeană spre 1,1640 dolari, investitorii considerând că din acest război comercial a ieșit învingător Donald Trump. Cursul dolarului a crescut în piața locală de la 4,313 la 4,3443 lei.
Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4251 la 5,4328 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,8168 la 5,8297 lei.
Prețul gramului de aur a crescut de la 464,9428 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 466,3382 lei, valoare apropiată de cea de joi. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.321 și 3.345 dolari/uncie, față de un maxim de 3.437 dolari, înregistrat miercuri, când prețul gramului de aur a urcat la un vârf de 476,3851 lei.
Monedele din regiune se depreciau marginal, la 4,2565 zloți/euro, respectiv, 397,26 forinți/euro.
Bitcoin se tranzacționa între 118.505 și 119.807 dolari, iar ethereum, care de câteva săptămâni este cea mai tranzacționată criptomonedă, se apropie de pragul de 4.000 dolari.
