Studiile de piaţă din ultimii ani au arătat faptul că oferta de vinuri româneşti, destinate consumului intern, depăşeşte sensibil cererea. Tocmai pentru că au de ales dintr-o gamă largă de sortimente, cumpărătorii sunt sfătuiţi să se uite de două ori înainte de a alege o marcă de vin.
Pentru a-şi spori câştigurile, unii producători de vinuri apelează la diverse metode, care au ca rezultat obţinerea unei cantităţi mai mari de băutură, din folosirea aceleiaşi cantităţi de materie primă. Acest lucru afectează însă inevitabil calitatea băuturii contrafăcute. Mai mult, unele dintre substanţele adăugate sunt periculoase pentru sănătate, putând cauza, în timp, afecţiuni grave.
Metode de falsificare
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Compartimentul judeţean Galaţi al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV), cele mai des întâlnite practici interzise de falsificare a vinului sunt: diluţia (adaosul de apă), alcoolizarea (adaosul de alcool), adaosul de zahăr în must şi adaosul de îndulcitori sintetici, de coloranţi sau de arome sintetice. În acelaşi document se arată faptul că „prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin Legea Viei şi a Vinului sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisă”.
Cum ne ferim de falsuri
Un vin considerat original trebuie să fie produs doar din struguri, fără a-i fi adăugate substanţe sintetice. Băuturile alcoolice îmbuteliate în sticle de plastic, care au un preţ scăzut, de pe ambalajul cărora lipseşte holograma şi care nu au scris pe etichetă cuvântul „vin”, ar trebui să reprezinte indicii care să ne facă să ne gândim de două ori, înainte de a cumpăra produsul respectiv.
Amenzi mari pentru cei ce falsifică
În judeţul Galaţi, în perioada 2007 – 2011, ISCTV Galaţi a efectuat un număr de 714 controale la agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării vinului. În urma rezultatelor obţinute la testele de laborator, au fost aplicate zece amenzi şi 20 de avertismente. Ultima amendă contravenţională, în valoare de 40.000 lei, a fost aplicată pe 5 decembrie 2011, unui agent economic care nu a respectat normele de producere a vinului.
Deşi am insistat să obţinem şi numele producătorilor care au pus în pericol sănătatea consumatorilor, prin comercializarea unor produse neconforme cu standardele acceptate, în documentele puse la dispoziţie de ISCTV Galaţi este menţionat: „Pentru a nu crea disensiuni pe piaţa vitivinicolă, prin promovarea reclamei în sensul negativ, nu vă putem nominaliza agenţii economici sancţionaţi”.
Cum ne este afectată sănătatea?
Dacă adaosul de apă are ca efect doar slăbirea calităţii produsului pe care îl bem, alte ingrediente folosite pentru contrafacere au efecte nocive dovedite asupra sănătăţii.
„Coloranţii, îndulcitorii şi aromatizatorii alimentari pot produce afecţiuni ale stomacului şi diverse tipuri de toxiinfecţii alimentare. Foarte des întâlnite sunt şi alergiile produse de aceste substanţe de sinteză. Se cunosc şi cazuri în care substanţele folosite pentru contrafacerea vinului pot cauza apariţia cancerului”, ne explică dr. Valentin Boldea, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
Dr. Boldea recomandă să se evite consumul vinurilor de a căror calitate nu suntem siguri: „Sunt de preferat mărcile consacrate, cu semnele caracteristice care atestă denumirea de origine controlată. Deşi se consideră că produsele alcoolice nu expiră, cumpărătorul trebuie să caute pe etichetă şi termenul de valabilitate. Acest lucru este necesar, deoarece condiţiile de depozitare de pe rafturile magazinelor nu sunt întotdeauna cele adecvate”. Vinurile albe şi cele spumante trebuie ţinute la o temperatură cuprinsă între 6 şi 8 grade Celsius. Vinul roşu îşi menţine calităţile şi la o temperatură de depozitare de 10 grade Celsius. De asemenea, trebuie să fim atenţi la luminozitatea locului unde le depozităm, având în vedere faptul că lumina poate afecta gustul şi aroma vinului. De aceea, este de preferat un mediu întunecos. Având în vedere toate aceste aspecte, este bine ca atunci când cumpărăm o sticlă cu vin să evităm să o facem de la un chioşc, deoarece acestea rareori îndeplinesc condiţiile optime de păstrare.
De la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Galaţi am aflat că s-au înregistrat plângeri în privinţa vinului contrafăcut, mai ales în cazul celui neîmbuteliat. Majoritatea sesizărilor vizează atât spaţiul necorespunzător în care se comercializează vinul vrac cât şi calitatea produsului vândut.
Remus Basalic
