Sfinţii străromâni Casian şi Gherman, prăznuiţi astăzi, s-au născut peste Dunăre în cel de-al IV-lea veac. Sfântul Ioan Casian a văzut lumina zilei pe la anul 360, în Scytia Mică, Dobrogea de astăzi. Tot în această parte s-a născut şi Sfântul Gherman, prietenul său, cu care a pornit din Dobrogea înspre locurile din Ţara Sfântă.
Călătoria către Ţara Sfântă
Cei doi prieteni au poposit în Ţara Sfântă, prin locurile sfinţite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Au ajuns inclusiv la Betleem, la Mormântul Învierii din Ierusalim. Apoi au pornit înspre Egipt, unde s-au bucurat de frumuseţea şi asprimea vieţii călugăreşti în Pustia Egipteană. Pe la începutul veacului al V-lea, istoricii consemnează prezenţa lor la Constantinopol, unde îl au ca protector pe Sfântul Ioan Gură de Aur. De aici s-au îndreptat spre Roma, iar după aproximativ zece ani au pornit înspre alte ţinuturi.
Duhul Răsăritului dus în Apus
După toate informaţiile, Sfântul Ioan Casian a ajuns în Marsilia (în nordul Galiei, astăzi Franţa) pe la anul 415. Aici a întemeiat două mănăstiri, una de călugări - „Sfântul Victor”- în care astăzi sunt Sfintele sale Moaşte. Tot în această localitate a înfiinţat în timpul vieţii şi o mănăstire de maici. A trecut la cele veşnice în anul 435.
Învăţatul teolog din Dobrogea a scris despre remediul celor opt păcate, despre Întruparea Domnului. El este cel care a dus din Răsărit în Apus regulile vieţii monahale care apoi au fost preluate de tot Occidentul.
