Deunăzi, Lucian Pleşu (1924-2012) - ultimul preşedinte al Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aviaţiei (A.R.P.I.A.), Filiala „C-dor Anton Mărăşescu” Galaţi (2003-2012) - a trecut la cele veşnice. Avea 88 de ani. Cei care l-au conoscut îndeaproape l-au perceput drept un om între oameni, un brav ofiţer al Armatei Române, cu grad de comandor (echivalentul colonelului în Armata Terestră).
Şcoala
Născut în Galaţi la 8 octombrie 1924, comandorul Lucian Pleşu a urmat cursurile Şcolii Primare de pe lângă Institutul Societăţii Femeilor Ortodoxe Române. Apoi şi-a îndreptat paşii spre Liceul Militar „Ştefan cel Mare” din Cernăuţi, pe care l-a absolvit în 1942. A absolvit ca şef de promoţie. Era student al Şcolii de Ofiţeri de Aviaţie de la Cotroceni (absolvită în 1945), când Ţara l-a chemat la arme. “A fost pilot de vânătoare în cel de-al Il-lea Război Mondial, perioadă despre care soţul meu nu prea a discutat. Din puţinul pe care însă ni l-a povestit, ştim că în vremea războiului a avut misiuni de luptă şi a ajuns până în Germania”, ne povestea Amalia Pleşu, soţia sa.
1947 - an de răscruce
Anul 1947 a fost unul de răscruce pentru comandorul de Aviaţie Lucian Pleşu. Refuzul de a se înregimenta în partidul comunisto-stalinist care veniseră la putere l-a determinat să o ia de la capăt. A demisionat împreună cu alţi 241 ofiţeri. “Tata nu ne-a dat amănunte prea multe despre acest moment delicat din viaţa sa. După 1947 a luat-o de la capăt. S-a înscris la Facultatea de Mine şi Metalurgie, perioadă în care a primit bursa Societăţii MINAUR, fostă RIMMA, Regia Industriei Metalurgice şi Miniere Aurifere. A absolvit această facultate şi până la pensie a lucrat ca inginer minier, însă cu gândul a survolat mereu văzduhul”, ne spune fiul său Valentin Pleşu, profesor universitar în Bucureşti.
Atlet de cursă lungă
Viaţa comandorului Lucian Pleşu a fost asemănătoare cu cea a unui atlet de cursă lungă. Ca pilot a survolat cerul până la altitudinea de 8.500 de metri, iar ca inginer minier a cercetat adâncul pământului, fiind preocupat de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru mineri. Făcea toate din onoarea aceea pe care mulţi dintre noi astăzi am pierdut-o. Comandorul Lucian Pleşu a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut drept “un brav luptător cu viaţa”, un Camandor. “Am toată consideraţia pentru piloţii din aviaţia militară şi civilă, fiindcă nu întotdeauna au zburat pe ce le-a trebuit, au zburat pe ce li s-a dat. Şi s-au acoperit de glorie”, mărturisea, cu ceva ani în urmă, comandorul Lucian Pleşu, colegei noastre Violeta Ionescu.
În 17 februarie 2012, la frumoasa vârstă de 88 de ani, inima comandorului de Aviaţie Lucian Pleşu a încetat să mai lupte cu nedreptăţile vieţii şi ale sistemului social-politic. Al patrulea președinte al A.R.P.I.A (înființată în 1994) a pornit pe drumul fără întoarcere. Galaţiul are astăzi (datorită iniţiativei sale) o amintire despre al II-lea Război şi despre fostul sediu al Flotilei 3 Aviaţie Galaţi - e vorba de placa comamorativă aşezată la Intreprinderea de Sârmă Cuie şi Lanţuri din Galaţi, iniţiativă a comandorului Lucian Pleşu.
Onorul pentru... Dincolo
Deşi în ultimii ani a trăit şi a plecat... Dincolo într-o discreţie de neimaginat, un pluton al Gărzii de Onoare (de la U.M. Tancuri 01551), în frunte cu maiorul Mihai Ţupu, i-au dat onorul la plecare. Pentru acest ultim gest de recunoştinţă, profesorul Valentin Pleşu mulţumeşte celor de la UM 01551, dar şi colonelului Sorin Traian, comandantul Centrului Militar Galaţi.
