Deşi este cea mai bună modalitate de protecţie împotriva gripei, vaccinarea nu ne fereşte în totalitate de pericolul acestei afecţiuni * Dovadă stă şi primul deces cauzat de gripă la noi în ţară, la o femeie vaccinată, de 55 de ani
În mod normal, o persoană tânără şi sănătoasă capătă imunitate la virusurile ale căror tulpini sunt incluse în ser la două săptămâni de la vaccinare. După o lună imunitatea ar trebui deja să fie maximă, spun specialiştii. După a patra săptămână eficienţa scade treptat şi devine nulă după şase luni-un an, în funcţie de organismul fiecăruia.
Protecţia indusă de vaccin este limitată însă, în principal, de răspunsul imun individual. În cazul persoanelor cu un răspuns imun protector mai scăzut, cum este cazul celor cu vârste de peste 50 de ani care au şi alte afecţiuni, vaccinul gripal induce o protecţie medie de numai 65 la sută, faţă de un adult tânăr şi sănătos, în cazul căruia protecţia este de 80 – 90 la sută. Astfel, cei trecuţi de 50 de ani, copiii mici, bolnavii cronici de orice vârstă şi persoanele obeze sau cele cu dislipidemii (nivel crescut de grăsimi în sânge) răspund mai greu la vaccinare.
Cu cât mai repede, cu atât mai bine
Chiar dacă te-ai vaccinat, nu trebuie să treci cu vederea primele simptome ale gripei. Situaţia trebuie adusă cât mai repede la cunoştinţa medicului curant, care, dacă va confirma că e vorba de gripă, va prescrie un tratament antiviral eficient mai ales în primele 48 de ore. Primele manifestări ale gripei sunt febra, care trece de 38,5 grade Celsius, tusea seacă (neproductivă), durerea musculară, de cap şi toracică, infecţiile în gât şi oboseala persistentă. În niciun caz nu trebuie să iei antibiotice atunci când te doare gâtul, capul, îţi curge nasul şi strănuţi sau tuşeşti, adică dacă ai răcit. “Pentru că gripa este cauzată de virusuri, antibioticele nu au nicio eficienţă în astfel de cazuri. Pe lângă faptul că este total ineficientă, administrarea de antibiotice duce la dezvoltarea de bacterii rezistente la medicaţie şi la riscul de apariţie a unor potenţiale infecţii bacteriene periculoase”, explică dr. Valentin Boldea, medic de familie, şeful DJSP Galaţi.
