Cum te alegi cu pâine albă colorată deşi pe etichetă scrie “pâine neagră”? Răspunsul este destul de simplu şi se află în practica anumitor comercianţi de a da culoare aluatului din făină albă prin adaos de coloranţi.
Deşi uneori nedăunători pentru sănătate, astfel de aditivi artificiali duc la păcălirea consumatorului, deoarece ceea ce scrie pe etichetă nu este conform cu realitatea. Pentru că, din punct de vedere juridic, astfel de practici sunt permise de legislaţia românească actuală, tot ce ne rămâne de făcut este să citim cu atenţie eticheta înainte de a pune pâinea în coş.
Pâine neagră din făină albă
Drept exemplificare, luăm cazul unui sortiment de pâine neagră de pe raftul supermarketului. La un preţ de aproape 4 lei pentru o baghetă de 300 de grame, ne aşteptăm la un produs de o calitate ireproşabilă. Este de ajuns doar să citim eticheta, însă, pentru ca orice aşteptare să dispară. Deşi conţine făină neagră, concentraţia acesteia este de nici 40 la sută. Restul făinii, peste 22 la sută, este albă, adică acelaşi tip din care se fabrică orice franzelă de patru ori mai ieftină. Chiar dacă în reţeta tradiţională avem nevoie doar de făină, apă, drojdie şi sare, pe eticheta produsului nostru sunt enumerate nu mai puţin de şapte E-uri. “Tot ceea ce este adăugat în plus, cu excepţia seminţelor, are doar rolul de a spori câştigul comerciantului. Niciunul dintre aceşti aditivi nu contribuie în vreun fel la sănătatea noastră”, explică medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu. Nu doar că nu contribuie, însă unele sunt potenţial periculoase. Primul incriminat este acidul citric obţinut artificial, cunoscut şi ca E330. Deşi varianta naturală a acestui acid se găseşte în fiecare ţesut al organismelor vii, unele studii arată că acidul citric de sinteză poate cauza, în timp, afecţiuni ale cavităţii bucale, reacţii alergice şi astmatice. Datele sunt însă contradictorii, alte surse indicând aditivul E330 ca total inofensiv.
Efecte posibile: Boli de ficat şi alergii
Un alt aditiv întâlnit în pâinea neagră despre care vorbim este E220, sau acidul sorbic. Folosit pentru prelungirea duratei de valabilitate a produsului (măsură pură de marketing), acest acid este bănuit că favorizează apariţia bolilor de ficat. Lista E-urilor suspecte din pâinea “neagră” continuă cu E202, sau sorbatul de potasiu, folosit tot pentru conservare şi bănuit că produce reacţii alergice. Din moment ce pâinea neagră ar trebui să conţină doar făină integrală neagră, ne întrebăm ce rol pot juca coloranţii într-o astfel de reţetă. E160a, sau betacarotenul artificial, este folosit doar cu scopul de a intensifica culoarea pâinii, fiind considerat un aditiv alimentar suspect.
Pâine cu margarină, zahăr şi sare
Alături de făina albă care reprezintă peste o treime din totalul făinii folosite în reţetă, produsul mai conţine zahăr şi margarină, adăugate doar pentru gust. Acestea cresc nejustificat conţinutul de calorii al produsului, favorizând creşterea în greutate. Deşi este adăugată în timpul procesului de dospire a aluatului, sarea iodată apare ca ingredient şi la categoria emulsificatori, ducând astfel la creşterea cantităţii pe care o consumăm zilnic, în condiţiile unei diete deja bogate. Tot pentru sporirea culorii, în reţetă este folosit pentru fermentare extractul de malţ caramelizat. “Pe lângă faptul că duce la colorarea artificială, caramelul este obţinut din zahăr, sporind în acest fel conţinutul de calorii. Nu îl recomand, tocmai din aceste considerente”, mai spune dr. Moroşanu.
În episodul de săptămâna viitoare, vom vorbi despre pâinea integrală, un sortiment care face parte din meniul zilnic al tot mai multor români. De asemenea, vom vedea cât de benefice sunt de fapt cerealele aşa-zis integrale pe care le putem cumpăra din magazine.
Cum recunoaştem pâinea neagră autentică
“Pâinea neagră este făcută doar din făină integrală neagră. Integral se referă la faptul că această făină păstrează toate componentele bobului de grâu. Această compoziţie face din pâinea neagră un aliment foarte potrivit pentru ceea ce numim alimentaţie sănătoasă”, explică dr. Moroşanu. Faţă de cea albă, sortimentele negre de pâine conţin mai multe fibre, fapt ce contribuie la îmbunătăţirea tranzitului intestinal. Alături de preţ, care este mai ridicat în cazul pâinii negre autentice, putem identifica acest aliment prin faptul că este mai greu, mai puţin pufos şi are coaja mai groasă decât alte sortimente. De asemenea, pâinea neagră nu rezistă la fel de mult ca cea albă, ca urmare a gradului mai scăzut de rafinare a făinii. Şi senzaţia de saţietate este superioară, scăzând astfel cantitatea pe care o mâncăm, ceea ce compensează preţul mai ridicat.
