Strategia Naţională pentru Tineret: Cea mai mare rată a sărăciei se înregistrează la liceeni

Strategia Naţională pentru Tineret: Cea mai mare rată a sărăciei se înregistrează la liceeni
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Documentul, lansat săptămâna trecută, se află în dezbatere publică până în luna octombrie


Săptămâna trecută, Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat în dezbatere publică „Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020”. Scopul acţiunilor cuprinse în strategie este incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4 la sută, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani, adică la liceeni.

Dezbaterile pe marginea documentului se încheie în luna octombrie. Adresa de e-mail la care pot fi trimise observaţiile referitoare la Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020 este Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Întregul document se află pe site-ul www.mts.ro.

Egalitatea socială, antreprenoriatul şi cultura

Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1 la sută), România fiind astfel pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială - peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3 la sută, faţă de 24,3 la sută în UE.

Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează - 30,7 la sută, faţă de 11,2 la sută în UE.

Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţie non-formală şi cultură, întrucât 87 la sută dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84 la sută nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92 la sută nu au participat la un schimb internaţional de tineret.

Sportul şi voluntariatul

Este urmărit pentru intervenţie şi domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42 la sută dintre tineri nu consumă legume sau fructe, iar 30,2 la sută dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2 la sută beau frecvent alcool, 30,8 la sută sunt fumători, iar 66,4 la sută consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi presă.

Un ultim domeniu de intervenţie este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu recent, doar 5 la sută dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice sau de voluntariat. Se doreşte pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate. MTS mai vrea să asigure şi formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri. Tot în domeniul participare şi voluntariat se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului.

Organizaţiile neguvernamentale au propus, pentru domeniul muncă şi antreprenoriat, ca în cadrul celor 15 case de cultură ale studenţilor să funcţioneze centre de consiliere, formare profesională şi mediere pe piaţa muncii.

Citit 750 ori Ultima modificare Marți, 20 August 2013 17:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.