* Noul pachet de bază va aduce modificări notabile în ceea ce priveşte accesul la serviciile sanitare * Numărul internărilor în spital va scădea drastic, iar pentru unele boli nu se vor mai face internări * Reprezentanţii sindicaliştilor spun că unele dintre proiecte sunt "moarte din faşă", motiv pentru care vor continua protestele
După ce, în ultimii şase ani, autorităţile nu au reuşit să dea o formă viabilă reformei în sănătate, ministerul de profil a publicat zilele trecute pe pagina de internet a instituţiei patru documente care prevăd schimbări importante în toate sectoarele sistemului sanitar românesc. Practic, dacă măsurile propuse rămân în forma actuală şi după finalizarea dezbaterii publice, vom avea parte de cea mai drastică modificare a sistemului sanitar românesc din ultimul deceniu.
Pachet de bază nediferenţiat
Pachetul de asigurări medicale de bază va fi gratuit atât pentru cei care plătesc contribuţiile la stat, cât şi pentru cei care nu sunt asiguraţi. Formularea aceasta a stârnit deja nemulţumirea reprezentanţilor societăţii civile, care spun că riscăm astfel să ne întoarcem în plin comunism. Dacă un plătitor de contribuţie la sănătate va beneficia de aceleaşi servicii ca o persoană neasigurată, atunci care mai este rostul plăţii acestei contribuţii, întreabă reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi. Se descurajează astfel, spun tot ei, atragerea de bani în sistemul de sănătate. "În formularea actuală, măsura dă impresia că nu este foarte bine gândită. Este inadmisibil ca neplătitorii să beneficieze de aceleaşi servicii ca plătitorii", este de părere Marian Sălăvăstru, preşedintele organizaţiei gălăţene a Federaţiei SANITAS.
Pe lângă pachetul de bază, asistenţa medicală se va acorda în România din anul 2014 şi prin pachetul programelor naţionale şi pachetul de asigurări suplimentare private. În mod identic cu pachetul de bază, pachetul programelor naţionale (depistarea, investigarea şi tratamentelor bolilor cronice) este tot gratuit pentru toată lumea, doar că banii provin direct de la bugetul de stat. Cât despre forma pe care o va lua pachetul de asigurări private, ştim până în prezent doar faptul că va fi finalizat până la sfârşitul anului.
Unde vom fi consultaţi
Un alt punct al reformei în sănătate prevede reducerea treptată a numărului de internări în spitale şi rezolvarea problemelor pentru care acum suntem internaţi în policlinică, la costuri mult mai mici pentru sistemul sanitar. În principiu, pentru majoritatea bolilor vom avea parte la patru consultaţii gratuite pe an în ambulatoriile de specialitate (policlinici). Pentru o listă întreagă de boli, internarea nu va mai fi permisă. Astfel, dacă nu sunt însoţite de complicaţii, ulcerul, diabetul de tip II, pneumonia sau hepatitele cronice vor fi tratate doar în afara spitalului.
"Măsura este una benefică, deoarece în prezent mulţi bani se duc pe internări de multe ori nejustificate. Ceea ce nu este însă stabilit este riscul de apariţie a complicaţiilor în cazul acestor boli. O pneumonie, spre exemplu, poate foarte uşor să devină galopantă, ducând la agravarea stării de sănătate în scurt timp. Va trebui ca serviciile de ambulatoriu să fie foarte bine gândite şi organizate, astfel încât să poată prevedea acest risc", a explicat, pentru "Viaţa liberă", Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Endoscopiile şi majoritatea analizelor de sânge uzuale vor putea fi făcute gratuit în policlinici, mai prevede proiectul de lege. De asemenea, medicul de familie va fi obligat să ne consulte anual copilul până ce acesta împlineşte 18 ani.
Spitale transformate în SRL-uri şi ONG-uri
Pentru a putea creşte salariile medicilor, singura măsură viabilă este scoaterea acestora din rândul personalului bugetar. Astfel, spitalele îşi vor pierde statutul de instituţii bugetare, putând lua forma unor SRL-uri sau ONG-uri. Astfel, arată documentul, managerii vor avea mai multă libertate în stabilirea salariilor şi a bonusurilor acordate angajaţilor, ceea ce în prezent nu se întâmplă. Veniturile medicilor ar creşte astfel în special în funcţie de performanţa profesională.
"Propunerea de reorganizare a spitalelor este un proiect "mort încă din faşă". Ministrul ar trebui întrebat de unde s-au inspirat cei care au făcut aceste propuneri, cu atât mai mult cu cât ele nu se regăsesc în niciun alt sistem sanitar naţional. Plus că se face o discriminare condamnabilă în ceea ce priveşte salarizarea. Vor câştiga mai mult medicii primari şi poate şi cei specialişti, ce se va întâmpla însă cu medicii rezidenţi şi cu personalul sanitar mediu? În forma actuală, aceştia vor rămâne cu aceleaşi venituri de batjocură", mai spune Marian Sălăvăstru.
Spitalizare de zi
Pentru cazul în care pacientul are nevoie de investigaţii/tratamente invazive, cu un potenţial crescut de risc, sau pentru acele analize care nu pot fi efectuate în policlinică, va exista varianta spitalizării de zi. Aceasta nu va putea depăşi 12 ore. În categoria de faţă intră procedurile care ţin de radioterapie, chimioterapie (dar nu cu o durată mai mare de 6 ore), dializă, terapie complexă pentru pacienţii cu boli psihiatrice şi intervenţii chirurgicale care nu necesită o internare mai mare de 12/24 de ore. Internaţi vor fi doar pacienţii care suferă de afecţiuni incluse în pachetul de bază (gratuite, aşadar), “pentru care prin serviciile prespitaliceşti existente nu se poate realiza rezolvarea cazurilor”. La ce boli se face referire şi câte dintre acestea sunt incluse în pachetul de bază rămâne de văzut, nefiind date până în prezent detalii în acest sens.
De ce este important ambulatoriul
Aşa cum am amintit, unul dintre cele mai importante puncte dezbătute în vederea reformării este cel al spitalizării. Ministerul vrea să reducă treptat numărul de internări în spital, pentru a economisi astfel fonduri importante. Cazurile care în prezent sunt internate vor fi tratate, din 2014, în ambulatoriu.
"Ideea este una bună, dacă ţinem seama că în momentul de faţă multe dintre cazurile internate ar putea fi tratate şi în afara spitalului. Va trebui însă regândită ideea de ambulatoriu, pentru a răspunde nevoilor pacienţilor. Dacă autorităţile doresc într-adevăr creşterea calităţii serviciilor medicale, atunci o parte dintre fondurile care în prezent sunt date spitalelor vor trebui redirecţionate către policlinici. Într-o primă fază, cred că activităţile ambulatoriilor şi a spitalelor vor fi strâns corelate, dar, în timp, lucrurile se vor separa. Astfel, cred că va fi necesară reînfiinţarea policlinicilor, unde pacientul să poată merge pentru consult şi efectuarea investigaţiilor uzuale. Pe lângă aspectul financiar, beneficiul va fi însă şi unul strict uman. Policlinicile vor fi astfel mai aproape de oameni, înlesnind accesul la servicii medicale, în vreme ce spitalele sunt departe de pacienţi. Este mai ales cazul mediului rural, acolo unde nu este uşor pentru un om să se deplaseze uneori chiar şi distanţe de 80 de kilometri pentru a ajunge la un spital", spune Vasile Barbu.
"E nevoie de timp"
Chiar dacă este încrezător că noile măsuri vor rezolva multe dintre problemele de faţă, Vasile Barbu crede că ele nu vor fi gata în termenul dat de autorităţi. "Ministerul a cerut în multe privinţe părerea societăţii civile şi acest lucru se va dovedi a fi de bun augur. Este nevoie însă de mai mult timp pentru implementarea măsurilor. Astfel, referindu-ne strict la pachetul de bază, cred că el nu va fi definitivat la 1 februarie 2014, aşa cum s-a spus, ci cam în 1,5 - 2 ani, deoarece este o operaţiune complexă", concluzionează aceeaşi sursă.
