* Cu toate că te simţi bine şi ştii că nu ai o problemă de sănătate, tot este indicat să-ţi faci setul de analize periodice * Unele boli pot apărea şi se pot agrava fără niciun semn aparent
Cel puţin o dată pe an este recomandat să mergi la medicul de familie pentru a-ţi face analizele uzuale de sânge, de urină şi, după caz, pe cele indicate în funcţie de vârstă, sex şi starea ta de sănătate. “Medicul de familie eliberează un bilet de trimitere, pe baza căruia asiguratul se va duce la un laborator de analize medicale care se află în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi. Chiar dacă nu este programat într-o zi sau două, important este să meargă la laborator în primele zece zile de la eliberarea biletului de trimitere. Astfel este luat în evidenţă, biletul de la medic rămânând valabil”, explică medicul de familie Valentin Boldea, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
Poţi preveni boli grave
Din analizele de sânge anuale nu poate lipsi hemoleucograma completă. Aceasta măsoară cantitatea de hemoglobină, numărul de globule albe şi roşii, precum şi numărul de trombocite. Infecţiile acute cu diverse virusuri sau bacterii şi bolile de sânge (în special leucemia) cresc valorile celulelor albe, în timp ce afecţiunile ficatului sau cele ale splinei le scad. Pe de altă parte, un nivel mare al globulelor roşii este un semn al deshidratării, în timp ce valorile scăzute pot semnala prezenţa anemiei. Şi inflamaţiile din corp modifică testele sangvine. Astfel, valoarea mărită a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH), a proteinei C reactive şi a fibrinogenului îţi pot semnala prezenţa infecţiilor, a bolilor autoimune (afecţiuni în care sistemul imunitar al organismului atacă organele corpului) sau a celor cardiovasculare ori a cancerului.
Când este colesterolul “rău”
Primele simptome ale colesterolului rău nu sunt de regulă infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Iată de ce este important să nu omiţi analiza profilului glucidic (colesterol, trigliceride). Este cazul să-ţi faci griji dacă valorile colesterolului total sunt mai mari de 200 mg/dl, cele ale colesterolului LDL („rău”) - mai mari de 130 mg/dl, cele ale colesterolului HDL („bun”) - mai mici de 60 mg/dl. Nici trigliceridele nu trebuie să depăşească 150 mg/dl.
Glicemia mărită, semnal de alarmă
O altă analiză care trebuie să fie făcută de rutină este nivelul zahărului din sânge. Glicemia peste 126 mg/dl pe nemâncate este un semnal de alarmă, putând anunţa prezenţa diabetului zaharat de tip 2 (diagnosticul se pune prin analize suplimentare, precum testul de toleranţă la glucoză). Şi starea ficatului o poţi afla cu ajutorul unor teste de sânge. Astfel, bolile de ficat (hepatitele acute sau cronice, ficatul gras) pot creşte nivelul bilirubinei şi al transaminazelor. Dacă nu te-ai testat încă pentru hepatitele B şi C, este bine să o faci (antigenul HBs şi anticorpii anti-HCV). La rândul lor, valorile modificate ale ureei şi ale creatininei semnalează o problemă renală.
Ecografia abdominală nu are efecte adverse
Medicii recomandă ca ecografia abdominală să fie făcută în fiecare an. Această investigaţie nu are contraindicaţii, evidenţiind starea organelor din abdomen (ficat, pancreas, colecist, rinichi, splină) şi pelvis (vezica urinară, uter, ovare).
Pot fi depistate astfel tumorile benigne sau maligne, calcificările şi hemangioamele (acumulare de vase de sânge), splina mărită, pietrele la rinichi, chisturile renale, colecistita (inflamaţie a veziculei biliare), pancreatita acută sau cronică şi prezenţa de lichid în cavitatea abdominală.
Profilactic, analizele de sânge se fac dimineaţa, pe nemâncate. Femeile trebuie să amâne testele de sânge dacă se află în perioada menstruală, pentru că rezultatele pot avea valori modificate. Din acelaşi motiv, recoltarea sângelui nu este bine să se facă în stări de diaree, urticarie şi în caz de viroze.
