Anchete în toate spitalele gălăţene. Ordinul vine de la Ministrul Sănătăţii

Anchete în toate spitalele gălăţene. Ordinul vine de la Ministrul Sănătăţii
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Ministerul Sănătăţii a dispus departamentelor de control din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) efectuarea unui control amplu pe tema igienei sanitare în toate unităţile sanitare publice cu paturi * "Numărul de infecţii intraspitaliceşti raportate de către managerii de spitale este foarte mic faţă de situaţia reală", susţine Valentin Boldea


Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a motivat decizia prin faptul că astfel se doreşte impulsionarea managerilor de spitale de a aplica corect prevederile legilor sanitare. Desfăşurate în perioada 1 martie - 31 mai, anchetele vor viza în primul rând depistarea situaţiilor în care condiţiile igienico - sanitare precare din unele spitale pot pune în pericol sănătatea pacienţilor.

"Ca urmare a numeroaselor exemple apărute în mass-media referitoare la condiţiile igienico-sanitare precare din unele unităţi sanitare, ministrul Sănătăţii a elaborat o scrisoare pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, solicitându-le ca împreună, autorităţi centrale şi locale, să vină în sprijinul unităţilor sanitare care se confruntă cu dificultăţi de organizare şi asigurare a unor condiţii optime de curăţenie. Ministrul Sănătăţii consideră că, indiferent de situaţia sistemul sanitar românesc, în prezent, nesatisfăcător atât pentru pacienţi, cadre medicale, cât şi pentru autorităţi, un standard elementar de curăţenie şi igienă trebuie asigurat de către toţi managerii unităţilor sanitare, fapt care ar demonstra respect atât faţă de profesioniştii din sistem, cât şi faţă de pacienţi", se arată în comunicatul de presă publicat pe pagina de internet a instituţiei. Din declaraţia preşedintelui Consiliului Judeţului Galaţi, dr. Nicolae Bacalbaşa, până ieri (luni - n.r.), la ora prânzului, la Galaţi nu venise încă nicio adresă oficială de la Bucureşti.

Undeva la mijlocul listei

În municipiul Galaţi, spitalele care urmează să fie controlate sunt Judeţeanul, Pediatria, Bolile Infecţioase, Psihiatria, Maternitatea, CFR-ul şi TBC-ul. Celor şapte li se adaugă Spitalul "Anton Cincu" Tecuci şi Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor. Din anchetele similare desfăşurate anii trecuţi, s-a observat faptul că Galaţiul ocupă o poziţie undeva la mijlocul clasamentului pe ţară. "Atât în ceea ce priveşte personalul sanitar din spitale şi finanţarea, cât şi în privinţa asigurării unor condiţii igienico - sanitare acceptabile, unităţile sanitare gălăţene se află undeva la mijloc. Acest lucru înseamnă că nici nu suntem de arătat cu degetul, dar că nici nu suntem de lăudat", spune directorul executiv al DSP Galaţi, doctorul Valentin Boldea.

Raportarea îmbolnăvirilor în spital, departe de realitate

Din datele trimise la DSP Galaţi de către managerii celor nouă spitale publice, reiese faptul că în unităţile sanitare cu paturi din judeţ au fost înregistrate doar 70 de cazuri de infecţii nosocomiale (numite şi infecţii intraspitaliceşti, sunt acele infecţii care nu sunt prezente în momentul în care pacientul s-a internat în spital şi care se adaugă afecţiunii pentru care bolnavul s-a internat - n.r.) pe tot parcursul anului 2012.

Şi în 2013, acolo unde nu avem date decât pentru primele nouă luni ale anului, raportările sunt similare. Astfel, în trimestrul I au fost înregistrate 26 de cazuri, în trimestrul al doilea doar 17 iar în al treilea 27 de cazuri. "Numărul de infecţii intraspitaliceşti raportate de către managerii de spitale este foarte mic faţă de situaţia reală. Practic, avem de-a face cu o prevalenţă de sub 1 la sută din totalul internărilor, ceea ce ne-ar clasa în fruntea clasamentului mondial. Cred că reticenţa directorilor de spitale în raportarea infecţiilor nosocomiale îşi are rădăcinile în trecut, atunci când trebuia să dăm bine în primul rând pe statistici. La aceasta se mai adaugă şi presiunea mediatică care apare în orice astfel de situaţie. Chiar dacă managerii sunt convinşi că subraportarea nu aduce beneficii, ei trebuie să ducă, la rândul lor, o muncă de convingere şi lămurire cu şefii de secţii şi cu medicii din spitale", mai spune dr. Boldea.

Potrivit sursei citate, în ţările din vestul Europei există protocoale mult mai stricte în modul de raportare a infecţiilor intraspitaliceşti. Medicii epidemiologi din ţările respective au salarii foarte mari, pentru că se merge pe premisa că este de preferat să plăteşti bine un specialist pentru a putea preîntâmpina apariţia unei situaţii care apoi ar costa spitalul mult mai mult, nu doar din punct de vedere financiar.

Studiu de caz: Judeţeanul

Managerul celui mai mare spital din judeţ, dr. Mihaela Debita, spunea la începutul lunii noiembrie a anului trecut că de la începutul lui ianuarie 2013 şi până la sfârşitul lui septembrie, la Judeţean fuseseră depistate 50 de infecţii nosocomiale, majoritatea în secţiile Obstetrică - Ginecologie, ATI şi Chirurgie.

În 2012, pe cele 1.222 de paturi ale unităţii sanitare, au fost internaţi peste 50.700 de pacienţi. Cu toate că vorbim despre cel mai important spital din Galaţi, unitatea sanitară nu are angajat în prezent niciun medic epidemiolog. "Am dat mai multe anunţuri în revista "Viaţa medicală" în care anunţam scoaterea la concurs a unui post pentru epidemiologie. Niciodată însă nu s-a prezentat vreun candidat. Astfel, am fost nevoiţi să încheiem anul trecut un contract cu o firmă de consultanţă din Bucureşti, care să suplinească absenţa unui specialist epidemiolog", a declarat dr. Debita. Şi alte spitale din Galaţi au apelat la aceeaşi măsură tot din cauza lipsei de candidaţi.

Deşi în afară este o specialitate plătită excelent, în România epidemiologia a devenit în ultimul deceniu o cenuşăreasă a medicinei. La ultimul examen de rezidenţiat, spre exemplu, niciun absolvent de Medicină nu a ales specialitatea "epidemiologie". "Salariile cu care sunt remuneraţi aceşti medici sunt foarte mici, chiar de mizerie, am putea spune. Este normal în astfel de condiţii ca absolvenţii să se orienteze către specialităţi care să le asigure mai apoi un nivel decent de trai. Cele mai căutate sunt specialităţile clinice, cele de imagistică medicală, precum şi cele de medicină de laborator. Un alt motiv pentru care absolvenţii evită epidemiologia ţine de incertitudinea funcţiei pe care o vor ocupa. Nu se ştie încă precis ce se va întâmpla cu direcţiile de sănătate publică, astfel încât nimeni nu e dispus să se angajeze ca funcţionar public pentru ca mai apoi să se trezească fără post", a precizat prof. univ. dr. Aurel Nechita, cadru didactic la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi.

Citit 2751 ori Ultima modificare Luni, 13 Ianuarie 2014 17:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.