* Medicii migrează pentru salarii mult mai mari, pentru condiţii mai bune de lucru şi pentru respectul de care această profesie se bucură în ţările dezvoltate * Majoritatea doctorilor care au ales să plece din ţară sunt tineri specialişti, de care sistemul sanitar gălăţean ar fi avut mare nevoie * Statul cheltuieşte anual sume importante de bani pentru şcolarizarea studenţilor la medicină, care aleg apoi să plece în străinătate
Dacă în România un absolvent de Medicină aflat în primul an de rezidenţiat are de multe ori un venit net ce nu ajunge nici la 1.000 de lei, în ţări precum Franţa, Germania, Belgia sau Spania salariul porneşte cam de la 1.500 de euro. Medicul specialist care într-un spital din ţară ajunge cu mari eforturi la un salariu de aproape 1.000 de euro câştigă pentru aceeaşi muncă depusă în străinătate şi de până la zece ori mai mult.
În astfel de condiţii, sătui de o luptă donchijotescă cu morile de vânt, nu e de mirare că mulţi dintre medicii aflaţi la început de drum, dar şi o bună parte dintre specialiştii deja consacraţi aleg calea Occidentului. Rămâne în urma lor un sistem medical existent mai mult pe hârtie şi o populaţie din ce în ce mai bătrână şi mai săracă.
Criza declanşată şi în Galaţi de migraţia halatelor albe se vede şi în statistici, dar mai ales în activitatea de zi cu zi a spitalelor: bolnavi aflaţi în criză, nevoiţi să aştepte cu orele la Urgenţe, programări care se întind chiar şi pe jumătate de an, pacienţi trimişi să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare înainte de a fi internaţi, oameni care se împrumută pentru a avea cu ce să "îmbuneze" medicul sau infirmiera.
Câţi medici au plecat
16 medici gălăţeni au cerut certificate de conformitate de la Colegiul Medicilor (CM) din Galaţi doar în anul 2011. Documentele le permit să demonstreze în străinătate faptul că au drept de liberă practică. Şase dintre ei şi-au manifestat intenţia de a pleca în Franţa, patru în Germania, trei în Belgia şi câte unul în Marea Britanie, Suedia şi Spania.
În 2012, alţi 13 medici au solicitat de la CM Galaţi aceleaşi documente. Patru au plecat în Germania, doi în Franţa, trei în Anglia, doi în Belgia şi câte unul în Suedia şi Canada.
Anul trecut, "doar" zece doctori gălăţeni au fost "înfiaţi" de alte ţări mai primitoare - câte trei în Belgia şi Suedia, doi în Regatul Unit al Marii Britanii şi câte unul în Germania şi Turcia.
"Pentru că nu se iau măsuri, ajungem să umplem an de an cu medici ţări precum Franţa, Germania şi Anglia. Cei aproape 40 de specialişti care au ales să plece din Galaţi în ultimii trei ani au dus la adâncirea unei crize deja existente. Medicii specialişti în imagistică şi radiologie, în medicină de laborator, anatomie patologică şi medicii de familie sunt o adevărată mină de aur pentru ţările amintite. Este mult mai profitabil să aduci un medic din România decât să şcoleşti unul", explică preşedintele CM Galaţi, prof. univ. dr. Aurel Nechita.
Medicina, o afacere
Într-o măsură chiar mai mare decât în cazul specialiştilor, şi cei care abia au terminat facultatea aleg să-şi continue pregătirea în afară. Dintre cei 59 de absolvenţi de Medicină, promoţia 2013, 11 urmează acum rezidenţiatul în Franţa, iar 16 în alte ţări din Occident. Reiese că aproape jumătate dintre absolvenţi părăsesc Galaţiul pentru condiţii mai bune de lucru şi pentru salarii decente.
La nivel naţional, potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, în jur de 3.000 de medici au părăsit România.
"Facultăţile de Medicină din ţară produc în total aproximativ 3.500 de absolvenţi. Dacă mai punem la socoteală şi medicii care se pensionează an de an, rezultă o paritate între numărul de absolvenţi şi cel de medici care pleacă sau care din diverse motive ies din sistemul sanitar, fapt ce generează şi întreţine situaţia de criză", adaugă dr. Nechita.
Cele mai văduvite specialităţi
În spitalele din judeţul Galaţi, există o nevoie urgentă de medici mai ales în specialităţi precum anestezie, anatomie patologică, medicină de laborator, medicina muncii, medicină de urgenţă, cardiologie, diabet, epidemiologie şi igienă. La medicina muncii, spre exemplu, există doar trei medici, în condiţiile în care necesarul minim ar fi de zece.
"Avem, într-adevăr, probleme în ceea ce priveşte medicina de urgenţă. Conform normativului, ar trebui cel puţin 20 de medici. În momentul de faţă nu avem însă decât şapte, ceea ce înseamnă mai multe gărzi şi o presiune substanţială pe asistentul de pe ambulanţă", a spus dr. Mihai Polinschi, directorul Serviciului de Ambulanţă Galaţi.
