Ionel Gîlcă lucrează ca procuror din anul 2002. În 2010 a devenit şeful Parchetului Judecătoriei Galaţi, pe care îl coordonează şi în prezent. Cum vede procurorul Ionel Gâlcă modificările aduse în materie penală prin noile coduri aflaţi în interviul pe care l-a acordat cotidianului nostru.
- Cum v-au afectat modificările majore aduse de noile coduri?
- Trebuie să respectăm o anumită ordine a actului de procedură în dosarele de urmărire penală. Şi trebuie să menţionez următorul lucru. În toate dosarele înregistrate înainte de 1 februarie, dată când au intrat în vigoare noile coduri, trebuie refăcute actele de procedură. Este adevărat că nu chiar toate actele trebuie refăcute, dar trebuie în primul rând, în dosarele în care s-a început urmărirea penală, să le aduci la cunoştinţă tuturor că şi-au schimbat calitatea din învinuit în suspect. Practic, reiei totul de la început. Ca să vă dau un exemplu, un dosar care era finalizat în proporţie de 90 la sută, adică mai aveam să prezentăm doar materialul de urmărire penală, este reluat acum de la început. Trebuie să îi aduci la cunoştinţă învinuitului că are calitatea de suspect, pe baza unui proces verbal, să-l reaudiezi în calitate de suspect, să pui în mişcare urmărirea penală faţă de el. Înainte puneai în mişcare acţiunea penală prin rechizitoriu, printr-o singură frază, acum pui în mişcare acţiunea printr-o ordonanţă separată. Apoi îi aduci din nou la cunoştinţă drepturile şi restul, pentru că are calitatea de inculpat, după care îl audiezi din nou, în noua calitate.
- Acordul de recunoaştere, una dintre noutăţile aduse, cum este perceput?
- Acordul de recunoaştere facilitează munca judecătorului foarte mult. Este o modalitate de finalizare accesibilă pentru judecător, iar faza de judecată este foarte operativă. Pentru procuror, însă, nu este deloc uşor. Pentru că în loc să întocmeşti un singur act, în speţă rechizitoriul, întocmeşti două acte, şi anume un referat în care îi propui pedeapsa şi forma de executare a pedepsei, după care întocmeşti un nou referat cu propunere pentru judecător. Numai că în momentul în care noi am început să ne pliem pe treaba asta, să ne unificăm practica judiciară, prin foarte multe întâlniri între colegi, a venit decizia Curţii Constituţionale, care a spus că nu e bine să aplicăm, pe legea favorabilă, dispoziţiile autonome, ci global. Asta înseamnă schimbarea încadrărilor juridice. De acum, aşa vom face, dar decizia Curţii ne-a obligat să reluăm ceea ce am făcut între timp. Trebuie să recunosc că sunt foarte mulţi cei care sunt de acord cu soluţiile propuse de procurori pentru a încheia acordul de recunoaştere. Nu am avut niciun dosar care să nu fie aprobat de judecător.
- V-au uşurat munca în vreun fel aceste noi reglementări?
- Da. Dar, din punctul meu de vedere, ne va uşura mai mult munca în viitor. Munca este uşurată pentru că a fost eliminată faza actelor premergătoare. Nu mai suntem obligaţi să îl audiem de două ori, ci o singură dată, în calitate de făptuitor. În al doilea rând este uşurată munca prin faptul că în momentul în care se începe urmărirea penală "in rem", pentru că aşa ne obligă legea, şi constaţi că este vorba despre o faptă civilă, de exemplu, dai soluţie pentru faptă şi nu îl mai audiezi pe cel în cauză. Din acest punct de vedere, munca a fost uşurată foarte mult.
- Vorbeaţi de urmărirea penală "in rem" ca element de noutate. Cât vă ajută acest aspect?
- La urmărirea penală "in rem", în cazul în care constaţi că nu este faptă penală, dai soluţie pe faptă, nu pe făptuitor. Foarte multe acte trebuie trimise spre confirmare la judecător. Ca să te duci la judecător pentru confirmarea unui mandat, este perfect corect. Dar să te duci pentru redeschiderea urmăririi penale există un risc. E posibil ca procurorul să considere că există probe suficiente să redeschidă un dosar, judecătorul însă spune nu, această decizie este definitivă şi nu mai poate atacată. Astfel, rămân nişte dosare care nu pot fi soluţionate. Ar trebui ca procurorul să ducă judecătorului să analizeze dosarul complet. Dar dacă procurorul găseşte probe noi, iar judecătorul spune că nu trebuie redeschisă urmărirea penală, atunci cazul moare din faşă.
- Aţi avut dosare în care aţi dispus arestul la domiciliu?
- Da, am avut astfel de cazuri. S-a creat o instituţie nouă în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, Compartimentul de Supraveghere Judiciară, care se ocupă de tot ce înseamnă controlul judiciar. Este o instituţie care a facilitat şi simplificat foarte mult procedura în ceea ce priveşte măsurile preventive la procuror. Până acum, măsurile preventive se luau din 30 în 30 de zile, acum controlul judiciar se dispune pe toată durata urmăririi penale, ba chiar poţi să dispui şi mai multe măsuri, printre care şi obligativitatea de a nu părăsi localitatea sau ţara. Noile instituţii facilitează, într-adevăr, activitatea şi operativitatea.
Cine este Ionel Gîlcă
Ionel Gîlcă a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Gheorghe Cristea” din Bucureşti în anul 1996. În anul 2000 s-a înscris la cursurile Institutului Naţional al Magistraturii şi, un an mai târziu, a devenit judecător. Şi-a început cariera la Judecătoria Însurăţei, de unde, în anul 2002, a plecat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei, instituţie pe care o va şi conduce în perioada 2004 - 2007. Apoi, timp de doi ani de zile, a fost directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Brăila. După această experienţă, revine la parchet, de data aceasta la Făurei, iar apoi, din 1 ianuarie 2010, a devenit şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.
Citeşte şi: INTERVIU cu procurorul-criminalist Emilia Negraia: A crescut alarmant numărul violurilor
