Campanie VL "Comori de patrimoniu": Celebra MIŢA BICICLISTA a avut casă în Galaţi

Campanie VL "Comori de patrimoniu": Celebra MIŢA BICICLISTA a avut casă în Galaţi
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Profesorul Valentin Bodea, autor a două volume de monografii ale caselor de patrimoniu gălăţene (urmează al treilea, luna viitoare!), mi-a atras atenţia, în timp ce-mi prezenta decăderea actuală a străzii istorice Mihai Bravu, asupra unei clădiri fastuoase, situată la nr. 42, în stil eclectic, înconjurată de grădină, unde funcţionează acum Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Evident, n-am ghicit cine i-a fost proprietarul care deţinea şi imobilul de la nr. 44, ambele aflate pe Lista monumentelor istorice: au fost ale unuia dintre pionierii înfiinţării Uzinei G. Fernic & comp, viitorul şantier naval gălăţean, inginerul Teodor Guiller. Atenţie, însă: imobilele, ipotecate de proprietar în 1935-´36, au fost cumpărate, ca un chilipir, de o oarecare Maria Mihăescu (1885-1968).

De la Grigorescu la regele Portugaliei

Numai că, pour le conaisseurs, Maria Mihăescu a fost chiar vestita demimondenă Miţa Biciclista! Era celebra, la început de secol XX, îndăzneaţa, nonconformista şi iubăreaţa de rang înalt, prima femeie din România cu tupeul de a merge în public pe bicicletă (şi în pantaloni!), „acuzată” de presa vremii pentru legăturile ei de amor cu celebrităţi - de la Goga la Grigorescu, sau chiar la regele Ferdinand, cu care se afişa cică pe Calea Victoriei şi de la care a primit un adevărat palat în Piaţa Amzei din Bucureşti, numit şi azi „Casa Miţa Biciclista” (iată că acum descoperim două proprietăţi şi la Galaţi!), căpătând, după relaţia regală, chiar porecla „Miţa Cotroceanca”.
O frumuseţe orgolioasă, cerută în căsătorie de însuşi regele Manuel al Portugaliei, pe care l-a refuzat însă, căci îl iubea pe medicul legist Nicolae Minovici, creatorul primului serviciu de salvare bucureştean, fratele lui Mina Minovici - cel care dă astăzi numele Institutului Medico-Legal. Deh, dragostea… După moartea primului soţ, s-a recăsătorit la maturitate, în anii ´40, cu un ofiţer interesat, se pare, de averea ei - generalul Alexandru Dumitrescu. Pe care, la bătrâneţe, îl trimitea, îmbrăcat prost, să facă rost de bani cu care să ia masa la Athenee Palace.

Două case "cu ştaif"

Casa de la nr. 44 a fost clădită la 1899, corectează datele profesorul Bodea, iar cea de la nr. 42, probabil în 1882. Ele intrau, în 1930, printr-o „ordonanţă de adjudecare definitivă”, în posesia dnei Mihăescu, pentru numai 400.000 lei, la o ipotecă de 2,3 milioane şi o valoare, desigur, mai mare. Ca şi la „lichidările” imobiliare de azi. Şi a treia casă a lui Guiller - inginerul falit, care, deşi ajuns membru al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi al Asociaţiei Inginerilor şi Arhitecţilor din Galaţi, vicepreşedinte al Comisiei Bursei, a fost nevoit să vândă şi imobilul de la nr. 40, prin anii ´36, pentru o ipotecă de 600.000 lei.


Casa de la nr. 42 a fost naţionalizată încă în timpul vieţii proprietăresei mondene, în 1950. Acolo se instalează sediul I.J.G.C.L. (transport în comun şi salubritate), în ´78, o creşă şi, din 1999, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Cea de la nr. 44, cu o arhitectură mai ştearsă, asemănătoare cu Casa Corvissianu (actuala casă Nicolae Mantu), i-a aparţinut, din 1971, unui domn Georgescu, a putut afla profesorul Bodea de la bibliotecara Valentina Oneţ.

Apariţie extravagantă în bikini

„Miţa” a dus o viaţă de lux, aflăm din zeci de surse: „cucoana deţinea o trăsură, o maşină coupe, servitori din Polonia, mânca numai la Athenee Palace şi îşi vopsea părul la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei” - menţionează www.timp-liber.acasa.ro. Ea „era însă o femeie preţioasă, care le vorbea tuturor cu superioritate. (…) După o perioadă de şedere la Paris, Miţa Biciclista a adoptat stilul de viaţă franţuz şi extravagant şi le vorbea tuturor în limba franceză, chiar şi servitorilor din Polonia, care nu înţelegeau nimic din ce spunea cucoana. La Paris, Miţa Biciclista a dat lovitura la o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience şi a căştigat. (…) Printre extravaganţele Miţei Biciclista se număra şi scăldatul în mare, într-un costum de baie sumar. La aceea vreme, toată lumea se bălăcea în apă în halat, iar apariţia Miţei în "bikini" era un lucru nemaivăzut. Cum un şef de post a somat-o, fluierând, să iasă din apă, frumoasa l-a lovit cu umbrela, întrebând de ce „şuieră”. La o doamnă nu se… şuieră!

Un alt Galaţi, mai vesel…

Nu ştim dacă Miţa, la care discretul rege Ferdinand, se spune, venea deghizat (şi Carol I pusese cândva pe jar serviciile secrete, să-i recupereze cizma cu monogramă înnămolită pe drumul spre o amantă, la Sinaia), mai era interesată de aventuri la 40 de ani, dar interesul pentru Galaţi este posibil să fie nu numai imobiliar: eram un oraş rezidenţial pentru 12 consulate (şi consuli bogaţi!), cu şantane (cafenele cu dizeuze şi dansatoare), zeci de restaurante cuminţi, ori cu jocuri de noroc, atracţii sportive (precum călăria, pe platoul Calica - Fileşti, unde şi principesa Maria călărise, venită cu ocazia inaugurării Prefecturii), o Dunăre cu vapoare romantice, Teatrul Papadopol (ars în ´41), Grădina Publică cu fason englezesc, la numai doi paşi.

Pornită de jos, "ajunsă" prea sus

Născută la Filipeştii de Pădure, fiica unei spălătorese ce lucra la un instalator neamţ, a devenit curtezană pe la 14 ani, dar a reuşit să urmeze pensionul în străinătate. Regele Leopold al Belgiei i-a devenit amant. Istoricul Adrian Majuru spunea: „A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel.” Iar istoricul Neagu Djuvara, în stilul frust cu care ne-a deprins, concluziona: „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti, pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”.
Porecla ciclistă i-a dat-o în ciudă (şi a prins!) jurnalistul George Ranetti, gelos că îi respingea avansul, iar duhul popular i-a scos femeii şi un cântec obscen. Alexandru Predescu o descrie filmic în volumul „Vremuri vechi bucureştene”: „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi şvarţul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb". Avea ochii verzi-albaştri.

Citit 4339 ori Ultima modificare Vineri, 26 Septembrie 2014 17:28

4 comentarii

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.