* Salariul minim la noi în ţară este mai mic decât prevede legislaţia europeană * Liderul Cartel Alfa Galaţi, Romică Gârneaţă, susţine că se fac presiuni asupra sindicaliştilor
Comitetul European asupra drepturilor sociale a publicat un raport despre modul în care autorităţile din România au aplicat prevederile Cartei Sociale Europene. În cadrul documentului sunt prezentate mai multe nereguli constatate.
Prima dintre acestea se referă la dreptul la o remuneraţie echitabilă. Dacă, în mod normal, salariul minim ar trebui să fie mai mare de jumătate din salariul mediu net, în România această remuneraţie este de doar 34,32 la sută din venitul mediu net şi "nu constituie o remuneraţie conform art. 4.1 al Cartei, pentru a asigura un nivel de viaţă decent", se arată în raportul Comitetului European.
Au fost identificate probleme şi în ceea ce priveşte "perioada rezonabilă de preaviz în cazul încetării de activitate", pentru că legislaţia actuală din România nu prevede nicio perioadă de preaviz în perioada de probă şi a încetării activităţii din cauze speciale.
Dacă vorbim despre dreptul sindical, în documentul oficial s-a scris faptul că "există zvonuri conform cărora anumiţi patroni, mai ales companiile străine, condiţionează angajarea unui salariat de înţelegerea tacită ca acesta să nu accepte constituirea unui sindicat sau să nu adere la un sindicat existent". Comitetul cere informaţii şi dovezi clare în cazul unor abateri de acest gen.
O altă situaţie în neconcordanţă cu prevederile Cartei Sociale Europene este protecţia acordată sindicaliştilor. În raport se spune că liderii de sindicat din România sunt protejaţi doar pe perioada mandatului, nu şi după încetarea acestuia, aşa cum ar fi normal - aceştia să nu poată fi concediaţi pe perioada mandatului şi nici în următorii doi ani.
"Toate neregulile sunt adevărate!"
Romică Gârneaţă, liderul filialei gălăţene a sindicatului "Cartel Alfa", susţine că tot ceea ce se scrie în raportul Comisiei Europene este adevărat. "Au fost cazuri multe în care patronii condiţionau angajarea unor persoane, cazuri de companii care aveau sindicate, dar acestea au fost desfiinţate din cauza presiunilor. Sunt multe piedici în înfiinţarea de sindicate. Legat de protecţia reprezentanţilor salariaţilor, nici măcar pe perioada mandatului aceştia nu mai sunt protejaţi. Liderul de sindicat este oricând supus disponibilizării, se fac presiuni asupra lui. Practic, protecţia dată de lege a dispărut. Dar toate aceste lucruri sunt greu de dovedit, pentru că nimeni nu iese în faţă să le recunoască", ne-a declarat Romică Gârneaţă.
Mai mult, liderul de sindicat susţine că nu există nicio şansă de rezolvare a tuturor problemelor identificate în ţara noastră. "La nivelul politicii de guvernare din prezent, cred că problemele acestea vor rămâne nesoluţionate. În zadar cerem noi comunicare la nivel înalt, dacă Guvernul schimbă articole fără nicio justificare. Exemplul recent este Ordonanţa de Urgenţă 86/2014, care prevede înfiinţarea Agenţiei pentru Inspecţia Muncii", a spus Gârneaţă.
Deşi nu a vrut să comenteze raportul oficial, Ionel Petrea, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, a făcut referire la una din problemele identificate de Comitetul European: "Dacă doreşte, orice salariat are dreptul să facă parte dintr-un sindicat şi niciun angajator nu-l poate obliga să nu o facă. În judeţul Galaţi, nu am avut sesizări în acest sens, dar, chiar dacă în ţară au fost astfel de cazuri, cazurile respective sunt destul de greu de probat".
CITEŞTE ŞI: UTIL pentru SALARIAŢII gălăţeni: Cum reclami la ITM abuzurile angajatorului
