* Înainte de a le judeca pe tinerele care practică prostituţia, ar fi, poate, mai înţelept, să aflăm de ce au ajuns în această situaţie şi cum putea fi prevenită această alegere greşită * Acestea au fost două dintre întrebările la care am încercat să găsim răspuns în cadrul dezbaterii „Prostituţie, exploatare sexuală, violenţă conjugală”, organizată de ziarul „Viaţa liberă” în parteneriat cu Danube Media Center
Carmen, eroina articolului "Gălăţeanca terorizată, bătută şi scoasă la produs de propriul soţ", care a generat organizarea acestei dezbateri, a ales facă prostituţie la vârsta de doar 18 ani, împinsă de sărăcie, de lipsa de afecţiune, de sprijin şi de oportunităţi. Nu este, însă, un caz singular.
„Tatăl meu este decedat de cinci ani, nu mai avem bani să putem trăi în continuare, suntem şase fraţi, sunt cea mai mare, a trebuit să ies să produc bani”, aceasta este explicaţia pe care Gabriela Ghermăneanu, consilier şi jurist în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, a primit-o de la una dintre tinerele care practicau prostituţia. Întrebată dacă se gândeşte la urmările acestei activităţi femeia, foarte tânără şi foarte frumoasă, a spus că nu.
Bani mulţi, rapid, cu orice preţ
„În multe cazuri din cauza lipsei banilor, sau din cauza a unor părinţi cu pretenţii exagerate, tinerele ajung să practice prostituţia sau videochatul. Cele mai multe fete spun: «Eu aleg să fac asta pentru că am nevoie de bani», sau «pentru că mama mi-a impus ca la 16 ani să am o relaţie şi deja să mă gândesc la căsătorie, iar eu refuz să fac treaba asta». Şi atunci merg pe calea de a câştiga bani şi de a deveni independente. Încercăm să explicăm care sunt riscurile şi, atunci când le conştientizează, unele abandonează aceste practici. Dar este important să aibă curajul să ceară ajutor şi să aibă siguranţa că nu le vor fi anunţate familiile pentru că le este frică”, a spus Stela Pârvan, sociolog al Direcţiei de Cămine, Cantine şi Proiecte Studenţeşti.
Iluzia unei vieţi uşoare
Nu doar sărăcia este de vină pentru faptul că unele tinere aleg prostituţia. „Mi s-a întâmplat ca, în cadrul activităţilor de prevenire a traficului de persoane pe care le desfăşurăm, o tânără dintr-un mediu destul de bun din Galaţi să ridice problema: «Cutare a acceptat să practice prostituţia şi o duce bine!». Şi am întrebat-o: «Te gândeşti la consecinţele unei astfel de activităţi? Ca femeie în primul rând? Ca respect faţă de tine?!». În momentul în care aleg să practice prostituţia, nu iau în calcul şi riscurile la care se expun din punct de vedere medical, consecinţele emoţionale ale acestei activităţi!”, a declarat Ionel Mereuţă, coordonator Centru Regional din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.
Nu trebuie neglijat, după cum remarca Mariana Robea, director executiv al Fundaţiei Familia, nici faptul că tinerele promovate pe televiziune promovează acelaşi „stil de viaţă”, iar unele chiar sunt implicate într-un dosar de prostituţie. Amăgite de imaginea unor asistente tv, tinerele mai naive şi-ar putea pune problema: „De ce să mai învăţ? Ea n-a făcut nimic, dar are şi maşină, şi casă, e plimbată, merge şi la solar şi în cârciumi”, a atras atenţia Mariana Robea.
„Lucrătoare sexuală”
„Potrivit statisticilor, unele tinere fac prostituţie de plăcere - pentru că au anumite trăsături psihologice - altele, pentru că vor să experimenteze lucruri noi, iar altele, din dorinţa de a obţine un venit. Venitul acela este mult mai mare, statistic vorbind, decât al persoanelor care au o slujbă onorabilă. Nici nu se mai foloseşte termenul de prostituată, în literatura de specialitate a intrat cel de lucrător sexual”, a punctat dr. Cecilia Curis, psihoterapeut.
Şi Elena Mândru-Gherman, reprezentanta Societăţii Femeilor Creştin-Ortodoxe, crede că „toate problemele vin de la bani” şi de la nerăbdarea tinerilor de a obţine cât mai mult şi cât mai repede.
Educaţie, acces la informaţie, cultivarea valorilor
Acestea ar fi, în opinia participanţilor la dezbaterea organizată de noi, căile prin care alegerea prostituţiei ar putea fi prevenită.
„Educaţia trebuie să se facă în şcoală obligatoriu, pentru că în familie au sau nu posibilitatea, au sau nu au un model, dar şcoala trebuie să facă această educaţie: să luptăm pentru ceea ce ne dorim, alegând varianta cea mai bună, nu să ne prostituăm!”, a punctat dr. Marcela Dragomir, preşedinta Asociaţiei Suport Medical Activ..
„Deja vorbim despre un fenomen foarte amplu, care nu e numai la noi, şi care e foarte greu să fie stârpit. Dar putem să stârnim balaurul şi să începem de la punctul zero, implementând valorile fundamentale în şcoli: binele, adevărul şi frumosul. Stima de sine trebuie arătată, cultivată, exprimată. Şi toate acestea se pot face într-un parteneriat şcoală, medicină, biserică”, a subliniat dr. Cecilia Curis.
Soluţii de reintegrare
Cazurile în care tinerele renunţă definitiv la prostituţie şi revin la o viaţă normală sunt, din păcate, puţine. Reintegrarea nu este deloc uşoară, pentru că prostituţia le-a marcat sufletele şi au nevoie de consiliere emoţională, de susţinerea celor apropiaţi şi mai ales de sprijinul societăţii.
„Biserica poate să le ajute, numai să vrea. Au modele de femei – Maria Egipteanca, Maria Magdalena care s-au ridicat foarte sus, şi-au luat viaţa de la capăt! Au avut puterea asta”, a spus Elena Mândru Gherman.
Datorită Fundaţiei "Familia" o tânără, victimă a traficului de persoane, a reuşit să-şi găsească echilibrul şi să înceapă o viaţă nouă: s-a reîndrăgostit, s-a mutat cu gazdă, şi-a găsit un loc de muncă. „A ascultat sfaturile noastre, dar dorinţa de a începe o viaţă nouă trebuie să vină de la ea”, a dezvăluit Mariana Robea. Ceea ce a favorizat reintegrarea a fost faptul că a înţeles că are un copil, o valoare concretă, pentru care să lupte.
