Cine simte foame la o oră după ce a mâncat o masă copioasă a optat, fără îndoială, pentru alimentele greşite, adică pentru cele care stimulează pofta de mâncare, în loc să o potolească. Nutriţionista Corinne Chicheportiche-Ayache le enumeră în madame.lefigaro.fr, într-un articol preluat de Agerpres.
Multe alimente au darul natural de a tăia pofta de mâncare, cum ar fi cele bogate în proteine, care dau senzaţia de saţietate. Altele, în schimb, stimulează apetitul şi este recomandabil să fie ţinute cât mai departe de farfurii. Faptul că unele alimente pot provoca foame în loc să o potolească se explică prin indicele lor glicemic ridicat, adică fac să crească rapid nivelul zahărului în sânge şi apoi să scadă tot atât de repede. Deoarece mecanismul foamei este stimulat de o scădere a glicemiei, pofta de mâncare va apărea la scurt timp după masă. Oamenii care mănâncă sushi îşi închipuie că fac mai bine decât să mănânce o pizza. Nimic mai neadevărat, fiindcă sushi cuprinde în principal orez alb cu oţet, prin urmare indicele său glicemic este ridicat. Amatorii de bucătărie japoneză ar trebui să opteze mai degrabă pentru o supă miso sau sashimi, bogate în proteine şi capabile să potolească foamea.
Persoanele care presează cu regularitate fructele pentru a obţine un suc 100 la sută natural trebuie să ştie că ar trebui să îl înlocuiască cu bucăţi de fruct sau cu compot, fiindcă fibrele fructelor se găsesc în pieliţă şi pulpă. După ce sunt presate, rămâne doar sucul, care face glicemia să crească. Mai mult, în cazul sucului lipseşte masticaţia, proces care participă la procesul de saţietate.
Cine bea alcool ştie că simte nevoia să mănânce câteva alune sau felii de mezeluri, după câteva pahare. Motivul este simplu: băuturile alcoolice fac să scadă nivelul de glicogen (forma pe care o ia zahărul când este stocat de organism - n.r.) şi să crească glicemia. Aceasta din urmă va coborî, motiv pentru care se va declanşa senzaţie de foame.
Pâinea albă este fabricată din făină rafinată, cu un index glicemic mare. Nu trebuie însă eliminată complet din alimentaţie, ci mâncată în alternanţă cu pâinea bogată în fibre, precum cea de secară sau pâinea integrală.
