* Placa de ţiglă de la Barboşi nu mai are corespondent la nord de Dunăre * Artefactul, care datează din urmă cu aproximativ 17 secole, poate fi vizitat la Muzeul de Istorie
Săpăturile arheologice făcute de cercetătorii Ion T. Dragomir (Galaţi) şi Silviu Sanie (Iaşi), în anul 1975, în incinta castrului roman de la Tirighina-Barboşi, au scos la iveală 11 fragmente formând două treimi dintr-o bucată de ţiglă, folosită pentru acoperişul unui locuinţe, care datează din perioada secolelor al II-lea sau al III-lea e.n. Placa de ţiglă astfel reconstituită are o grosime de trei centimetri, o lungime de 52 de centimetri şi o lăţime de 22 de centimetri. Dincolo de vechimea sa apreciabilă, valoarea de unicat a acestui vestigiu este dată mai ales de motivele ornamentale inscripţionate pe una dintre faţete.
Boul şi şarpele, o "parabolă" antică
"Pe suprafaţă a fost incizat, în pastă moale, un cap de bou şi un şarpe, care are capul îndreptat către capul boului. Motivul capului de bou poartă denumirea de "bucraniu" şi este o reprezentare plastică. Cuvântul "bucraniu" provine în termenii greceşti "bous" şi "kranion", care formează cuvântul "boukranion", tradus literalmente "craniu de bou". Bucraniul de pe fragmentele descoperite la Tirighina-Barboşi are o înălţime de 13,5 centimetri şi o lăţime de 15,4 centimetri. Coarnele sunt inegale şi adosate (alipite - n.r.), iar pe frunte se disting patru şiruri de alveole circulare, reprezentând părul de pe fruntea boului. Şarpele are o formă ovoidală, limba scoasă este despicată şi îndreptată spre nările boului. Corpul şarpelui este sub forma unei linii ondulate, cu şase sinuozităţi", a precizat directorul Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru, specialist care ne-a vorbit pe larg despre acest preţios obiect, aflat în patrimoniul istoric şi cultural al Galaţiului.
Simboluri unicat în România
Pe aversul (faţa - n.r.) ţiglei descoperite la Tirighina se disting urme de ardere, acestea fiind dovada unui incendiu care a mistuit locuinţa respectivă. Tot pe avers sunt şi urme de mortar antic, tot o dovadă că ţigla a fost folosită pentru acoperişul locuinţei. Potrivit profesorului Căldăraru, simbolistica motivelor decorative de pe placă fac din acest obiect un artefact istoric unic în România. "În antiteză cu reprezentarea taurului, cea a boului este asociată cultelor agrare. Din contră, taurul simbolizează fertilitatea, viaţa, forţa. Taurul este şi o reprezentare simbolică a cultului Mithra. Mithra este un zeu al religiilor misterioase din Persia (teritoriul Iranului de astăzi - n.r.), un simbol al mântuirii. Mai era cunoscut şi sub numele de "Soarele neînvins". Asimilat cu zeul timpului infinit, Mithra este reprezentat sub forma unui erou antic care sacrifică un taur", a adăugat Cristian Căldăraru.
Din Persia până la nord de Dunăre
Cultul lui Mithra a rivalizat cu creştinismul primar şi a fost preluat şi îmbrăţişat de către soldaţii legiunilor romane care au cucerit Persia şi care au transmis acest cult la Roma, în Peninsula Iberică, în cea Balcanică şi la nord de Dunăre. Acesta este şi motivul pentru care, în secolele II-III e.n., ţiglele lucrate în castrul roman de la Barboşi aveau aceste reprezentări ale cultului mithraic.
O astfel de ţiglă nu mai este cunoscută în zona de nord a Dunării. Reprezentări ale lui Mithra mai sunt semnalate în zona Balcanilor de Vest. Alăturarea boului şi a şarpelui este atestată atât în iconografia mithraică, cât şi în iconografia cavalerilor danubieni. Interesant este faptul că, în 1837, prof. Gheorghe Săulescu de la Iaşi poposeşte la Galaţi, unde stă câteva luni, cercetând cetatea de la Barboşi. Rezultatele cercetării le publică în revista "Albina Românească", sub titlul "Descrierea istorico-gheografică a cetăţei Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina)".
Adus la Galaţi în urmă cu patru ani
"În această lucrare, Săulescu afirmă că, în Antichitate, această fortificaţie şi aşezare daco-romană, aflată azi în apropierea oraşului Galaţi, purta numele de Caput Bovis. Este posibil ca prof. Săulescu să fi văzut ţiglele cu aceste reprezentări pe ele. După descoperirea fragmentelor, în 1975, placa de ţiglă a fost restaurată la Institutul de Arheologie Iaşi, iar, în 2011, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu acad. Victor Spinei, directorul institutului, şi cu cercetătorul Silviu Sanie, am adus definitiv obiectul la Galaţi, alături de alte 114 artefacte descoperite în campaniile de săpături arheologice de la Barboşi, din perioada 1960-1990", concluzionează prof. Căldăraru.
Ţigla romană cu cele două simboluri încrustate face parte acum dintr-o expoziţie temporară, dedicată arheologului Ion T. Dragomir, la sediul Muzeului de Istorie Galaţi, de pe strada Domnească nr. 25.
CITEŞTE ŞI: Galaţiul, în "Manualul Administrativ" de la 1855
