Faptul că am descoperit că o căpuşă ne-a muşcat nu înseamnă automat că ne-am şi îmbolnăvit de boala Lyme, ne liniştesc medicii * Este recomandată scoaterea căpuşei în urma unui consult medical şi nu acasă, în mod improvizat
Temperaturile crescute care ne-au întâmpinat mai repede anul acesta grăbesc şi venirea sezonului bolii Lyme, afecţiune cunoscută în mod popular drept "boala cu 1.000 de feţe". Pentru a preveni cazurile de îmbolnăvire trebuie să respectăm o serie de reguli, ne recomandă specialiştii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi.
Boala Lyme este provocată de o bacterie ce face parte din familia "Spirochetaceae". Microorganismul a fost izolat pentru prima oară în anul 1982, din intestinul unei căpuşe. Dacă în SUA bacteria este cunoscută sub numele de Borrelia burgdorferi, în Europa predominant este un microorganism asemănător, numit Borrelia afzelii. Afecţiunea este răspândită prin muşcătura unei căpuşe, dacă aceasta este purtătoare a bacteriei. Pătrunzând sub piele, se produce şi infectarea gazdei.
Doar una din cinci căpuşe poate transmite boala Lyme
"Nu toate căpuşele sunt purtătoare ale bacteriei. Statistic, o cincime dintre persoanele muşcate riscă să se şi îmbolnăvească de boala Lyme. Boala se manifestă în mai multe etape. Primul stadiu este caracterizat de apariţia unei pete roşii, care se extinde sub formă de inele, în jurul muşcăturii. În a doua etapă, petele roşii devin vizibile pe mai multe zone ale corpului. În acelaşi timp, apar şi manifestări neurologice, cardio-vasculare sau articulare. Dacă primele două stadii reprezintă faze precoce ale infecţiei, cel de-al treilea reprezintă deja o infecţie cronicizată. Nu este obligatoriu ca boala să evolueze în toate cele trei etape. Uneori, infecţia se poate opri la nivelul primului stadiu sau se poate manifesta vizibil abia din al doilea stadiu", a explicat dr. Valentin Boldea, medic în cadrul DSP Galaţi.
Boala Lyme ajunsă în fază cronică se poate manifesta şi la câteva luni sau ani de la momentul muşcăturii. Din acest motiv, medicul poate avea dificultăţi în a depista adevărata cauză a respectivelor simptome. Fiind o afecţiune provocată de o bacterie, tratamentul bolii Lyme se realizează pe bază de antibiotice. Dacă în primele două etape tratamentul este unul relativ simplu, atunci când boala se cronicizează terapia devine mult mai complicată, medicamentele putând avea efecte toxice asupra organismului pacientului.
Cum putem evita muşcăturile de căpuşe
De regulă, oamenii sunt muşcaţi de căpuşe în momentul în care se află la iarbă verde sau în parc. De asemenea, silvicultorii, agricultorii, lucrătorii de căi ferate, dar şi cei care lucrează în amenajarea spaţiilor verzi se numără printre cei mai expuşi. În consecinţă, este recomandat să mergem pe cărări şi nu pe spaţiile înfrunzite sau pe cele cu iarbă. Dacă totuşi mergem în astfel de zone, cel mai bine să purtăm încălţăminte înaltă, pantaloni lungi, cămăşi cu mâneci lungi şi guler şi pălărie. Este de preferat ca îmbrăcămintea să fie cât mai deschisă la culoare, pentru a putea observa mai uşor eventualele căpuşe.
Cum se scoate căpuşa
Cele mai multe cazuri de infectare cu bacteria care provoacă boala Lyme se produc în momentul în care căpuşa este smulsă din piele în mod necorespunzător, iar capul rămâne încă înfipt. Căpuşele fixate în piele se îndepărtează cu ajutorul unei pensete aplicate cât mai aproape de piele; insectele nu se zdrobesc, răsucesc, smulg, storc şi nu se apucă cu mâna neprotejată. După ce căpuşa a fost îndepărtată, zona se spală cu apă şi săpun şi se dezinfectează cu alcool. Locul trebuie controlat o lună, pentru a surprinde apariţia eventualelor pete roşii.
"Totuşi, este recomandată scoaterea căpuşei într-un serviciu specializat de chirurgie sau într-o unitatea de urgenţe. Astfel, nu riscăm să ne infectăm cu această bacterie", concluzionează dr. Boldea.
