UPDATE, ora 15,00 - Compania Navrom confirmă, printr-o adresă trimisă Ministerului Transporturilor, AFDJ, IGSU şi Comandamentului de acţiune pe Dunăre, că gheaţa acumulată între Olteniţa şi Cernavodă reprezintă un mare pericol. Este exact situaţia pe care "Viaţa liberă" v-a prezentat-o ieri, în articolul "Vine Dunărea peste noi?"
26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, toate aparţinând companiei Navrom SA, sunt prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412. În sectorul menţionat se află blocate şi alte nave şi convoaie, aparţinând altor companii româneşti şi străine.
"Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter", se spune în adresa trimisă de către Navrom SA.
"Între porturile Olteniţa şi Cernavodă, s-au acumulat cantităţi mari de gheaţă, care în unele zone au format zăpoare cu grosimi de peste doi metri. Acestea împiedică scurgerea normală a apei, astfel că nivelul actual al Dunării la Călăraşi şi Olteniţa este mult mai ridicat faţă de cel de la Cernavodă. Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă. Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada 1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi", continuă Navrom SA, în documentul citat.
Pentru prevenirea unui dezastru, reprezentanţii Navrom propun spargerea controlată a gheţii, dinspre Cernavodă şi amonte, şi eliberarea treptată a zonei. "Considerăm că spargerea gheţii se poate face cu remorchere maritime cu pescaje adecvate sectorului fluvial", se arată în încheierea documentului. În condiţiile în care unicul spărgător de gheaţă al AFDJ Galaţi, "Perseus", lucrează pe Dunărea maritimă, singurele remorchere cu clasă maritimă sunt disponibile la Compania de Remorcaj Maritim Constanţa. Surse din cadrul armatorilor ne-au spus că, după închirierea unei astfel de nave de către AFDJ Galaţi, preţul întregii operaţiuni de spargere a gheţii nu ar depăşi 10.000 de euro pe zi. Asta în condiţiile în care, aşa cum "Viaţa liberă" a mai scris, pierderile armatorilor care au convoaie blocate se ridică la 2.500 de euro pentru fiecare navă. Şi au trecut peste 20 de zile de blocaj.
Vine DUNĂREA peste noi? Diferenţe foarte mari de cote între Călăraşi şi Cernavodă | Un pod de gheaţă format în zona Călăraşi a făcut ca nivelul Dunării să fie cu doi metri mai mare decât în portul Cernavodă. Armatorii spun că, în 2012, când diferenţa a fost mai mică, trei barje şi un împingător s-au scufundat, iar portul de ambarcaţiuni "al Elenei Udrea" de la Galaţi a fost făcut praf de sloiurile de gheaţă dislocate. Directorul general al AFDJ susţine că, dacă gheaţa de la Călăraşi nu se rupe deodată, riscul pentru Galaţi este zero.
Conform site-ului Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, cotele apelor Dunării erau ieri, 31 ianuarie, de 40 cm la Cernavodă, 229 cm la Călăraşi şi 332 cm la Olteniţa. Aşadar, pe o porţiune de 130 de kilometri în amonte de Cernavodă, Dunărea este cu aproape trei metri mai mare. Imaginaţi-vă despre ce cantitate de apă vorbim, care este ţinută în frâu, deocamdată, numai de podul de gheaţă format în zona Călăraşi şi cam ce s-ar putea întâmpla dacă podul de gheaţă respectiv s-ar sparge dintr-odată şi un val "tsunami" cu o înălţime de doi-trei metri ar porni-o la vale.
În 2012, diferenţa de cote dintre Olteniţa şi Cernavodă era de numai un metru, dar efectele asupra Galaţiului au fost notabile: inundaţii în partea de jos a oraşului, iar portul de ambarcaţiuni finanţat de fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a fost devastat de sloiuri.
"Dacă barajul de gheaţă nu este spart, vom avea la Galaţi o catastrofă mai mare decât în 2012. Galaţiul va fi inundat după ce se rupe podul de gheaţă de la Călăraşi şi o să dăm vina iar pe mama natură. În 2012, Dunărea a îngheţat, iar cota de la Olteniţa era de numai +1 metru, nu +3, cum e acum. După ce podul de gheaţă s-a topit, trei barje şi un împingător s-au scufundat şi s-au produs daune uriaşe pentru armatori, pentru porturi, inclusiv pentru Galaţi. La nivelul de acum, cu siguranţă vor fi inundaţii în Valea Oraşului, pentru că un alt val de apă va veni. Din punctul meu de vedere, statul român ar trebui să dinamiteze podul de gheaţă de la Călăraşi şi să facă un "canal" de scurgere printre gheţuri, pentru a evita o catastrofă. Asta şi pentru că România nu are niciun spărgător de gheaţă fluvial, aşa cum au ungurii, iar spărgătorul nostru, Perseus, lucrează doar între Galaţi şi Sulina, pe Dunărea maritimă. Astfel că, de la Brăila la Moldova Nouă, pe o distanţă de 800 de kilometri, Dunărea este doar în mâinile lui Dumnezeu", a declarat, pentru "Viaţa liberă", unul dintre armatorii gălăţeni care au convoaie de barje prinse între gheţuri.
AFDJ: "Risc zero" pentru Galaţi
Directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, spune că Galaţiul nu riscă nimic, DACĂ gheaţa nu se sparge toată dintr-odată. "Olteniţa a scăzut azi cu 6 cm, ieri a scăzut cu 8 cm, asta înseamnă că nu acţionează ca un baraj, să fie totuşi zăpor. Asta e situaţia, aşa se întâmplă când apar aglomerări de gheaţă într-o zonă, se îngustează secţiunea şi atunci creşte cota în amonte. Aşa cum se întâmplă pe Dunărea maritimă la Mila 51, care este zona cea mai critică şi noi intervenim acolo. Dacă toată gheaţa de la Oltenţa şi Călăraşi se sparge, buf, şi vine încoace, e un pericol. Dar dacă îşi dă drumul încet-încet, pericolul o să fie mult mai mic. Riscul pentru Galaţi este zero. Oricum, e foarte greu să ajungem cu vreo navă acolo. Natural, ne putem ajuta ca să fie pagube mai mici; datorită îmbunătăţirii vremii, datorită micilor manevre pe care le fac navele din zonă, astfel încât să nu plece întreaga banchiză şi să se spargă pe bucăţi, să plece câte puţin. Dinamitarea nu e o soluţie, în primul rând pentru că Mediul nu dă voie (sunt arii naturale protejate prin Natura 2000). În al doilea rând, dinamitarea înseamnă să plece toată banchiza şi navele din aval sau cele prinse în gheaţă sunt în pericol să se scufunde, prin producerea de găuri de apă”, ne-a spus directorul general al AFDJ.
Ca o concluzie, poate că ar trebui să ne mai ajutăm şi singuri, nu doar să ne lăsăm la mâna lui Dumnezeu sau să otrăvim fântânile. "Când era Anca Boagiu ministru al Transporturilor, statul a dat bani ca Navromul să intre cu un împingător şi o barjă de 3.000 de tone şi să spargă gheaţa de la Călăraşi în sus. Acum, prevenţia făcută de stat este zero", ne-a mai declarat armatorul gălăţean.
