Cum se plăteşte pentru o greşeală în Piaţa de Gros

Cum se plăteşte pentru o greşeală în Piaţa de Gros
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Am primit pe adresa redacţie o scrisoare semnată de Alex Sabin Neacşu, un fermier din comuna Viziru, judeţul Brăila, care îşi desface marfa (legume proaspete) în Piaţa de Gros de pe str. Prutului din oraşul nostru. Iată care este problema cititorului nostru.

„De ani de zile, familia mea desface marfă produsă de către noi prin sudoarea muncii câmpului în arşiţa soarelui de vară din Bărăgan şi bând apă fiartă pe câmp pentru a produce o mică parte din legumele cu care se hrănesc concetăţenii (votanţii) dumneavoastră, gălăţenii, în această piaţă”.

„În noaptea de 26 spre 27 iulie a.c., după o zi înăbuşitoare de cuptor, după ce am cules producţia de pătlăgele vinete din grădina proprie (am făcut-o până acum şi tot o să continui să specific faptul că legumele sunt PRODUSE şi nu tranzacţionate prin metoda «bişniţă», aşa cum o fac majoritatea comercianţilor din Piaţa de Gros, obţinând astfel venituri ilicite şi fraudând statul), obosiţi fiind şi apucând să dormim  doar vreo câteva ore, pe la 2 noaptea am plecat spre piaţă, ca să prindem un loc înainte să apară «bişniţarii» care ocupă toate locurile din piaţă.

„În grabă şi din cauza oboselii am luat din casă o copie după certificatul de producător al mătuşii mele în loc să îl iau pe al meu. AM GREŞIT ŞI O RECUNOSC!”

„În jurul orei 7 dimineaţa, o echipă a Poliţiei Locale Galaţi a venit în control şi a descoperit greşeala pe care o făcusem. Le-am explicat că era o greşeală şi că pot să o îndrept, dacă îmi acordă 30-40 de minute cât să merg până la cel mai apropiat centru de fax, să primesc o copie după certificatul meu, pentru a le justifica faptul că nu am încercat să comit o fraudă, ci este doar o greşeală”.

„Nu au vrut să înţeleagă şi, lucindu-le ochii, au ţinut-o sus şi tare că marfa se confiscă, o să primesc o amendă de 6.000 de lei (că cică aşa scrie la lege) şi că nu vor să mai audă nimic. Am zis că, dacă asta înţeleg ei în omenia lor că este cea mai bună soluţie, eu o să mă conformez”.

„Ameninţându-mă cu amenda de 6.000 de lei, au zis că, pentru a nu îmi da respectiva amendă, mai bine cântărim marfa şi încheie un proces verbal de găsire a mărfii ca fiind abandonată în piaţă, iar eu să semnez ca martor că o vor preda unei anumite firme. Sub această ameninţare şi nevoind să primesc şi să plătesc o amendă de 6.000 de lei, m-am conformat”.

„Acum vă întreb eu unde este frauda mai mare?

1.    La mine, care din cauza oboselii, am luat din greşeală un alt document la mine, cu toate că posed şi un document legal care să ateste provenienţa legală a mărfii?

2.    Sau la domnii poliţişti locali care, pe lângă faptul că nu au dat dovadă de niciun pic de omenie, mi-au confiscat marfa, au minţit în declaraţii (susţinând că au găsit marfa în piaţă şi nu că mi-au confiscat-o mie, şi cine ştie ce au făcut cu ea, deoarece procesul verbal de găsire a mărfii a fost completat de mână pe două coli albe, ambele exemplare rămânând la dânşii) şi au mai şi fraudat statul sau, respectiv, Consiliul Local Galaţi, cu 6.000 de lei, nedându-mi respectiva amendă (dacă era legală)?”.

Domnul Neacşu precizează şi faptul că „întreaga cântărire, cât şi toată discuţia cu dânşii se poate găsi în arhiva video electronică a sistemului de supraveghere a Pieţei de Gros din Municipiul Galaţi”.

Alex Sabin Neacşu ne-a trimis şi o copie după certificatul său de producător pentru a dovedi că nu a minţit atunci când a afirmat că îl deţine.

Poliţia Locală: „Controlul a fost filmat”

Cristian Gâscă, directorul Poliţiei Locale, nu are dubii. Oamenii săi au acţionat cum scrie la lege:

„La momentul controlului trebuie să deţii actele: certificatul de producător, actele de provenienţă a mărfii, taxele de tarabă etc. S-au obişnuit să nu fie controlaţi. Controlul a fost şi filmat, tocmai pentru că vrem să nu mai existe niciun fel de discuţii. Putem arăta proba în instanţă”.

„Dacă respectiva persoană este nemulţumită, de ce nu merge în instanţă? În termen de 15 zile poate sesiza cazul în instanţă. Dânsul putea să prezinte o copie a actelor, dacă nu vroia să uzeze originalul, dar tot trebuia să aibă copia aceasta. Nu un certificat greşit sau mai ştiu eu ce. Legea este foarte clară”. (Elena Parapiru)

Citit 2533 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.